Dan Dungaciu, sociolog, analist politic, numit de curând consilier al preşedintelui Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a fost invitat la videochatul "Adevărul", moderat de Ovidiu Nahoi şi Ioan M. Ioniţă, unde a vorbit despre problema conflictului transnistrian, despre migraţia cetăţenilor moldoveni şi despre lipsa unei imagini corecte asupra situaţiei din România în Republica Moldova, fenomen datorat, în parte, mass mediei.

Adevărul: Sunteti primul roman consilier al presedintelui Republicii Moldova. Cum ati fost primit acolo?

Era obligatoriu sa fiu cetatean moldovean pentru a putea fi consilier al presedintelui. Eu ma ocup mai mult de integrarea europeana a Republicii Moldova. Integrarea inseamna 1% inspiratie si 99 % transpiratie. Gestionarea politica nu este principala mea responsabilitate.

Sper sa nu fiu si ultimul. UE a pus la dispozitie o lista cu consilieri europeni, iar Brusselsul in raport cu R. Moldova a selectat consilierii de care avea nevoie.

Daniela: Cum se resimte criza la Chisinau?

Exista o glumă înainte de '89. Daca vine sfarsitul lumii, noi o sa fiu ultimii care aflam. Cetatenii R. Moldova au aceasta obisnuita, pentru ca perioadele de criza au fost mai multe decat cele de relaxare economica in Moldova. Dar aceasta criza nu a avut magnitudinea prognozata. Pensiile au fost platite la timp, salariile au fost platite la timp. In memoria colectiva de acolo exista ideea ca Alinta nu a fost capabila sa plateasca salariile si pensiile la timp. Multi s-au temut ca se compromite total ideea de democratizare a R. Moldova. Nu s-a intamplat asa. Lucrurile au mers relativ bine. Au venit ajutoare din partea UE, Romania, SUA.

Nivelul salariilor este foarte mic, chiar comparativ cu cele din Romania. Practic, fiecare familie din Moldova traieste cu un ajutor social din afara.

Este o migraţie fluctuantă. Un milion de moldoveni din trei muncesc in strainatate, in Occident sau pe piata ruseasca. Sunt mult mai multi stabiliti in Occident, dar migratia este mai mare in Rusia, pentru ca nu ai nevoie de viza. Sau merg in Rusia sa munceasca pentru a putea obtine o viza pentru Occident. Cei care munceau afară trimiteau bani pentru cei de acasă, asta făcea ca niciodată cuţitul să ajungă la os.

In sondaje si in analizele sociologice se vad ca cei care muncesc in Rusia voteaza cu fortele pro-rusesti, iar cei plecati in Occident sustin fortele pro-democratice.

Daniela: Cum se vede criza economica din Romania in R. Moldova?

Cetatenii moldoveni vad Romania prin intermediul televiziunii. Exista o mare problema, pentru ca de cele mai multe ori informatiile din Romania vin din surse rusesti si ai impresia ca lucrurile stau mai rau decat sunt in realitate. In Chisinau, de exemplu, exista o singura firma care furnizeaza TVR prin cablu.

Aceasta este functia politica a televiziunii rusesti. Ar fi nevoie ca televiziunea romana sa revina in Moldova. Eu ma refer la perceptia publica globala. Daca cauti informatia, o gasesti. Dar, informatiile care vin sunt imagini care faulteaza si mai mult perceptia.

Procentul celor care viziteaza Romania este extrem de mic. Merg cu microbuzul seara, ajung la ambasada de la care vor să ridice viza, apoi se întorc acasă. Noi avem impresia că cetăţenii moldoveni au apoape aceleaşi informaţii, raportate la România, ca şi noi. Şi nu e aşa. Aici avem foarte mult de lucrat.

Romania a dat 120.000 de cetatenii in ultimii ani.

In tribuna europeana, puterile R. Moldova sunt destul de limitate. Aici, rolul Romaniei este foarte important.

Despre conflictul din Transnistria:

Romania nu mai este prezenta din 1994 in acest format. Ea nu s-a retras, formatul s-a refacut. Romania are statut de invitat. Are doar o influenta indirecta prin intermediul UE. Lucrurile merg in paralel. S-a vorbit despre asta extrem de mult. Problematica transnistriana s-a modificat in sensul strategiei adoptate de UE. In Declaratia Merkel-Medvedev apare chestiunea transnistriana. Ea este importanta pentru ca sugereaza o stare de miscare. Angela Merkel a declarat intr-o conferinta de presa ca este initiativa Germaniei, dar ca nu este respinsa de UE. Acest nou tip de angajare ar putea sa sugereze un element de tatonare. Relatia din Romania si Moldova ar putea fi gandita si asa.

Sailor66 : Credeti ca semnarea unui acord de cooperare militara cu Romania poate revela relatia de cooperare pe care Transnistria o are cu Ucraina?

Moldova are un statut de neutralitate constitutionala. Dar, neutralitatea presupune sa nu existe trupe straine pe teritoriul statului. Deocamdata exista.

R. Moldova a avut o relatie destul de buna cu NATO. Neutralitatea este o chestie scumpa pentru, Moldova, in acest moment, sta foarte prost cu garantiile de securitate. Este o relatie care sa-i permita sa faca armata functionala.

Irina : Iurie Renita spunea ca Romania si Moldova sunt "frati". Ce asteapta Chisinaul mai exact de la Bucuresti?

Eu cred ca primul lucru care trebuie clarificat este situatia politica. Ca perspectiva de comemntator politic, sunt doua lucruri de subliniat: sunt multe tensiuni care s-a acumulat, multe dosare ramase nerezolvate. Nu avem nicio garantie ca lucrurile vor evolua.

Gigi : Cum comentati criticile aduse de Rusia lui Ghimpu dupa ce l-a decorat pe Ilascu?

Lucrurile au fost comentate suficient la Chisinau. Depinde cum privesti decorarea. Presedintele Ghimpu priveste acest conflict in perspectiva ca nu a fost un conflict interetnic, intern. E o problema de viziune.

Gigi : Va iesi Moldova din CSI? In ce conditii?

CSI nu este o organizatie functionala si in niciun caz un competitor al UE. CSI nu a reusit sa rezolve nicio problema. Nu a reusit sa evite Razboiul din Georgia si nici consecintele razboiului din Georgia.

Mihai : Acum cateva luni, presedintele Mihai Ghimpu spunea ca daca cetatenii vor vrea Unirea, nu ii poate opri nimeni. S-a schimbat ceva de atunci?

Principiul autodeterminbarii este inca un principiu functional. Daca se va intampla, daca este realist va ramane de vazut.

David03 : Cum descrieti relatia sociala dintre romani si moldoveni? Dar relatia oficiala dintre Romania si Republica Moldova?

Exista riscul ca tara legala sa fie mai aproape de Romania decat tara reala. Cetatenii R. Moldova vad Romania filtrata prin media. Circulatia dintre cele doua tari este sub asteptari. Lucrurile trebuie vazute dincolo de declaratiile politice. Nu trebuie sa fim naivi. Romania, ca tara vecina sau ca tara membra UE, trebuie sa se comporte mai activ. Activismul este oprit de campania politica. La nivelul investitiilor romanesti in Moldova lucrurile stau mai rau.

Silviu : Ce face Moldova cu problema traficului de persoane? Cum sta cu masurile pentru combaterea acestui fapt exterm de grav?

Problema nu este atat de grava comparativ cu ce a aparut in presa internationala.

Obisnuim de multe ori sa spunem ca in perioada interbelica s-au intamplat lucruri urate. Dat atunci nu existau radiouri, nu exista presa. Media nu a schimbat lucrurile nici acum. Noi nu stim despre R. Moldova prea multe lucruri. Necunoasterea este extrem de puternica. Vina tine de gestionarea instrumentelor publice. Televiziunile romanesti ar putea sa fie mai generoase.

Dan Dungaciu, 42 de ani, este doctor în sociologie şi profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti. Pentru scurt timp, în 2006, a fost subsecretar de stat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din MAE. Este distins cu premiul Universităţii din Istanbul pentru Ştiinte sociale şi cu Premiul pentru sociologie "Dimitrie Gusti" al Academiei Române.

A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie şi Grecia. A publicat numeroase lucrări ştiintifice,  studii de specialitate în reviste româneşti şi străine, articole şi volume de analiză geopolitică.

CARTE DE VIZITĂ

•    S-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu Mureş.

•    Distins cu premiul Universităţii din Istanbul pentru Ştiinţe sociale şi cu Premiul pentru sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române.

•    A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie şi Grecia.

•    A publicat numeroase lucrări ştiinţifice şi studii de specialitate în reviste româneşti şi străine.

•    Doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti (2002).

•    Profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti.

•    Subsecretar de stat pentru românii de pretutindeni (2003)