Azi am fost la străbunelul meu. Are 91 de ani și a luptat și el în cel de-al doilea Război Mondial, doar că toată viața lui nu a vorbit despre asta. Cică de el au uitat, trebuia și el să uite unde a luptat și cu cine. De ce? Pentru că a fost înrolat în anii  ’40 de către români, așa cum spune el.

Mi-amintesc și acum toate sărbătorile de 9 mai din copilăria mea, care se petreceau cu mult fast. Veteranii erau invitați, admirați, primeau flori, iar eu nu înțelegeam de ce străbunelul meu nu vine. Mai tîrziu am înțeles…

Azi străbunelul meu mi-a povestit cum a mers în armată la ai săi 18 ani (el s-a născut în 1921), cum era viața pe front, cum minau cîmpul de luptă în Valea Orheiului și cum camaradul lui „avea piptul fărmat” atunci cînd dispozitivele i-au explodat în mînă. Abia acum am aflat că străbunelul meu a fost prizonier în unul din lagărele sovietice de lîngă  Baku. A fugit de-acolo și a reușit cu greu să se reîntoarcă acasă.

De trei ani încoace, pe 9 mai bunelul meu primește acasă flori și o sumă de bani tare simbolică. Chiar dacă a fost decorat cu un ordin pentru faptul că a participat la cel de-al II Război Mondial, bunelul meu tot nu merge la aceste manifestări, poate e un reflex. Îi pot asculta mărturiile doar cei care îl vizitează.

Tata mi-a zis că înainte el nu vorbea aproape deloc despre toate acestea. Străbunelul meu a început să povestească abia atunci cînd a înțeles că se poate. Nu știu dacă l-au făcut mai fericiți acești 5000 de  lei pe care i-a primit împreună cu ordinul. Cert e că s-a simțit întotdeauna de cealaltă parte a baricadei, pentru că într-un război sunt mereu învingători și învinși. El a luptat de partea cealaltă, reiese că nu are treabă cu eroii din „Războiul pentru apărarea patriei”.

Bătrînii nu vorbesc atît de mult ca și noi, ei povestesc fragmentar și doar fapte concrete. Aș fi vrut să-l întreb cum s-a simțit întreaga lui viață și cum l-a schimbat războiul, dar nu mi-am permis să sap în sufletul lui.

De mult timp vroiam să discut cu cineva despre ceea ce eu din fericire citesc doar din cărți. Azi am înțeles că nu e deloc simplu. Rănile se cicatrizează, dar sarea își face efectul ei.