De ce este dezgropat Frontul Popular?
adăugat 13 mai 2011, 12:34, la Opinii / Editoriale • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Frontul Popular renaşte. Dar nu din propria cenuşă precum pasărea phoenix, ci mai curând ca un vampir îngropat de mântuială. Celebra creatură este regenerată acum exact acolo unde a fost concepută.
Creaturi kominterniste
Fronturile populare sunt nişte invenţii sută la sută sovietice. Crearea lor a fost decisă de Congresul al VII-lea al Cominternului din 1935. Cel mai cunoscut dintre ele este cel din Spania anilor treizeci. Era vorba de un proiect stalinist care îşi propunea să coaguleze în jurul elementelor comuniste încă destul de slabe toată pleava stângistă a ţării în vederea preluării şi menţinerii puterii de stat.
După cel de-al Doilea Război Mondial, astfel de fronturi populare au fost formate în statele Europei de Est, ocupate de Armata Roşie. Acestea aveau un scop precis şi anume: să submineze vechile partide burgheze şi să aducă la guvernare cozile de topor ale bolşevismului sovietic.
În fine, istoriceşte vorbind, ultimele fronturi populare au fost clocite, sub Mihail Gorbaciov, în a doua jumătate a anilor optzeci, pentru a exercita presiuni asupra nomenclaturii dogmatice care opunea rezistenţă perestroikăi. Apărute în laboratoarele strategilor Kremlinului ca nişte mişcări reformiste de stânga, acestea au scăpat rapid de sub controlul gorbaciovist, constituindu-se treptat în grupări anticomuniste şi naţionaliste care au început să clatine nu numai barca bolşevicilor retrograzi, ci şi edificiul puterii sovietice în ansamblu.
După prăbuşirea URSS, fronturile populare au încetat să mai existe. În ciuda anticomunismului lor militant şi contribuţiei importante aduse la demolarea imperiului răului, originile dubioase şi organizarea de tip corporatist le-au transformat în scurt timp în nişte „dinozauri" care nu aveau nicio şansă să supravieţuiască în condiţiile unei societăţi deschise. Misiunea lor istorică se încheiase.
Nu e de mirare că la începutul anilor nouăzeci unele s-au desfiinţat, iar altele au dat naştere mai multor partide preponderent de dreapta. Republica Moldova n-a fost o excepţie, chit că PPCD îşi revendică şi acum originile de la vechiul Front Popular care, de fapt, a încetat să existe odată cu retragerea lui Mircea Druc şi plecarea sa în România.
„Totul pentru front!"
Astăzi, ideea Frontului Popular este resuscitată la Moscova de Vladimir Putin. Despre constituirea noii mişcări premierul rus a anunţat în ajunul lui 9 mai 2011. Pretextul formal invocat este mobilizarea tuturor forţelor proguvernamentale în vederea alegerilor pentru Duma de Stat. „Totul pentru front, totul pentru victorie!", şi-a îndemnat Putin sprijinitorii.
În realitate, potrivit unor observatori occidentali, avem de a face nu cu un interes de moment, ci cu o nouă filozofie politică. Se pare că şeful guvernului de la Moscova este tentat să reediteze statul corporatist al lui Benito Mussolini în varianta de stânga a Frontului Popular spaniol care, până la înfrângerea sa în faţa generalului Franco în 1939, conducea ţara prin multiple organizaţii pretins neguvernamentale şi uniuni profesionale.
Ideea Frontului popular are pentru Putin nu doar o semnificaţie utilitară, ci şi una ideatică. Pentru a-şi consolida regimul său personal, el are nevoie de un liant propagandistic care ar betona construcţia sa politică. O dictatură ideologizată, precum se ştie, este mai trainică decât una cosmopolită.
Planul lui Putin
Astfel, la mijloc se vede că-i un plan putinist cu bătaie lungă. Unde mai pui că modelul său corporatist de stânga este experimentat cu succes de Hugo Chavez în Venezuela. Frontul popular ar putea să-i ofere un surogat imperial-pravoslavnic menit să suplinească ideologia marxist-leninistă.
În această situaţie, ideea fronturilor populare va fi, neîndoielnic, exportată în „străinătatea apropiată". De fapt, zdrenţele numite „Sfântul Gheorghe" sunt primele baloane de încercare. Vor urma şi altele care ar putea să explodeze zgomotos la Chişinău deja în viitorul apropiat.
Strategii şi serviciile secrete ale Moscovei nu stau cu mâinile în sân, bineînţeles. Debilitarea tot mai accentuată a clasei politice de la noi constituie un teren propice pentru o mare ofensivă rusească în Republica Moldova. Încă nu-i târziu să ne dezmeticim. Deasupra Chişinăului planează fantoma Fontului Popular.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲