Transnistria ca ,,dosar deschis”, ,,experiment”, ,,pământ românesc” sau dimpotrivă, ,,nicidecum românesc”, temută sau subestimată, ,,zgomot de fond internaţional” sau piesă de şah pe tabla geostrategică, sub raport istoric, geografic, politic, socio-cultural, nu putea trece neobservată în contextul în care la 2 martie se vor împlini 20 de ani de la începutul conflictului armat de pe Nistru.

Cu această ocazie, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale şi Fundaţia Europeană Titulescu au prilejuit miercuri la Casa Titulescu lansarea cărţiii ,,DOSARUL TRANSNISTRIA. Istoria unui “conflict inghetat””, semnată de Corneliu Filip.

Intervenţiile au fost consistente şi complementare, invitaţii care au luat cuvântul, istorici, analişti, profesori universitari, diplomaţi, jurnalişti, alături de autorul lucrării, nu au căzut lesne de acord asupra semnificaţiilor dosarului transnistrean, a mizelor acestuia şi pe cine ar trebui să preocupe, altfel spus care sunt actorii implicaţi în administrarea acestui dosar şi a consecinţelor proiecţiei sale.

Moderatorul evenimentului, directorul executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, George G. Potra, a precizat în deschidere că incursiunea în istorie a lui Corneliu Filip este menită să clarifice delimitările Transnistriei, unde se aşează conflictul transnistrean atât în plan intern, în Republica Moldova, cât şi în raporturile politice, culturale, spirituale ale României cu românii de dincolo de Prut. Totodată, directorul Fundaţiei Titulescu a remarcat că Transnistria reprezintă o regiune a unor interese care nu legătură cu spaţiul european, interese divergente, pe care Corneliu Filip le-a menţionat şi explicat în lucrarea sa.

,,Avem în faţă un experiment”, a apreciat dr. Ioan Popa, care a deschis seria intervenţiilor pe marginea tematicii Transnistriei. Acesta a atras atenţia asupra faptului că ,,Transnistria nu este teritoriu românesc”, ci o ,,compilaţie”, o ,,lucrătură pentru România”, pe care o obligă să privească în direcţia ei, arătându-i că acolo, totuşi, sunt români.

Prof. dr. Dan Dungaciu a sesizat că deşi trecut 20 de ani de la izbucnirea conflictului de pe Nistru, nu cunoaştem încă ce tip de conflict a avut loc şi că în funcţie de cine oferă răspunsul, aflăm alte tipuri de abordări ale acestui conflict. De asemenea, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale a mai observat şi dificultatea pe care o întâmpinăm atunci încercăm să definim conceptul de ,,conflict”, modurile diferite prin care acesta poate fi tratat oferind perspective divergente şi în situaţia conflictului transnistrean.