Trei tinere din Federația Rusă, care par să nu știe nici cu spatele despre situația din Republica Moldova, figurează în calitate de martori-cheie în răsunătorul dosar de corupție în cadrul căruia este judecat Vlad Filat. Potrivit declarațiilor depuse de Ilan Șor în instanță, ele ar fi intermediat pretinsa mituire cu 320 de milioane de lei a fostului prim-ministru. Aceste declarații au fost acceptate de prima instanță și incluse în sentința de condamnare, fără ca tinerele să fie invitate pentru a depune mărturii. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele acestor femei și să ia legătura cu două dintre ele. Fetele susțin că nu au fost niciodată în Republica Moldova și nu îl cunosc nici pe Ilan Șor, nici pe Vlad Filat.

Contul de milioane de la Unibank al Irinei

Irina Alexandrova, „intermediarul” prin care Ilan Șor i-ar fi transmis lui Vlad Filat o parte din cei 320.000.000 de lei. Foto: vk.com

Irina Alexandrova este o fată obișnuită din Moscova. Potrivit site-urilor de socializare, tânăra de 27 de ani este pasionată de fotografii și pisici. Lucrează în calitate de simplu angajat într-o instituție bancară din capitala Rusiei, iese cu prietenii la distracții, îi place să gătească. La Chișinău, numele Irinei figurează în unul dintre cele mai răsunătoare dosare penale din istoria Republicii Moldova. Omul de afaceri Ilan Șor susține că i-ar fi transmis lui Vlad Filat, prin intermediul Irinei Alexandrova, o parte din mita de 320 de milioane de lei, bani care ar fi fost pretinși de fostul premier pentru diferite servicii.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au obținut două ordine de eliberare a numerarului, din care reiese că în primăvara și vara anului 2014, Irina Alexandrova ar fi încasat 850.000 de euro de la o filială a Unibank din Chișinău. Potrivit primului document bancar, pe 5 martie 2014, Irina a scos de pe contul său din Unibank 150.000 de euro, echivalentul a 2,8 milioane de lei, iar pe 4 august a aceluiași an, tânăra a revenit pentru a mai scoate de pe contul său încă 699.300 de euro, echivalentul a 13 milioane de lei. Ulterior, acești bani ar fi fost transmiși lui Vlad Filat.

„Nu am fost niciodată în Moldova”

Am contactat-o telefonic pe Irina pentru a afla mai multe detalii despre implicarea ei în cazul de corupție de la Chișinău. Tânăra ne-a răspuns la telefon imediat, dar ne-a rugat să revenim spre seară, când își încheie programul de lucru. „Nu îmi este comod să discut acum pentru că sunt la serviciu. Puteți reveni mai târziu? După 19.00, vă rog”, ne-a spus binevoitoare Irina. Mai târziu, tânăra a blocat însă apelurile telefonice de pe numărul reporterului CIJM și nu a mai răspuns nici la alte apeluri de pe alte numere de telefon din Republica Moldova. Într-o înregistrare telefonică ajunsă în posesia noastră, Irina susține că nu îi cunoaște pe Ilan Șor și Vlad Filat și nici nu a fost vreodată în R. Moldova. „Nu știu eu niciun fel de bănci din Moldova și nici vreun cetățean al Moldovei. Nu am fost niciodată în Moldova”, mai spune tânăra.

Eliberarea banilor atât în martie 2014, cât și în august a aceluiași an, a fost efectuată de același operator de la Unibank. Apărătorii lui Vlad Filat bănuiesc că semnăturile de pe actele bancare emise pe numele Irinei Alexandrova, dar și a celorlalte două cetățene au fost falsificate. „Există suficiente temeiuri de a presupune că aceste semnături sunt false. Noi vom cere neapărat o expertiză grafologică. Pentru asta trebuie să colectăm mostre de semnături de la aceste persoane din Federația Rusă. Acest lucru poate fi făcut printr-o comisie rogatorie expediată în Federația Rusă”, ne-a declarat avocatul Igor Popa.

Semnătura din pașaport și cea din ordinele de eliberare a numerarului de la Unibank, pe numele Irinei Alexandrova

„Ilan Șor? E vreun interpret?”

Alina Papikyan este cea mai tânără dintre „complicii” invocați de Ilan Șor. Ea are 26 de ani și locuiește în Moscova. Am contactat-o telefonic pentru a discuta despre dosarul penal în care figurează. „Nu am fost niciodată în Moldova. Ilan Șor? E vreun interpret?”, ne-a întrebat surprinsă tânăra. După ce i-am explicat că numele ei apare într-un dosar penal, în care se menționează că ea ar fi transmis mită în valoare de câteva milioane de dolari fostului premier Vlad Filat, Alina a răspuns: „Ce fel de coșmar este acesta? Nu țin minte să fi discutat cu cineva despre un astfel de caz. Eu nu îmi amintesc, poate că am transmis cuiva documentele mele, dar eu de multe ori mi-am pierdut actele. Care conturi în bancă în Moldova? Eu adun copeică la copeică. Ceea ce spuneți e din domeniul fantasticului”, s-a revoltat Alina Papikyan, îngrijorată că ar putea avea probleme din cauza istoriei în care a fost implicată fără știrea ei.

Larisa Noscova, un alt „intermediar” din Rusia, invocat de Ilan Șor. Foto: vk.com

Ultimul presupus complice al lui Ilan Șor în transmiterea banilor lui Vlad Filat este Larisa Noscova din orașul Tveri, Federația Rusă. Larisa, de 38 de ani, pare să nu aibă nicio legătură cu sistemul bancar. Femeia oferă servicii de stilizare și tatuare a sprâncenelor. I-am scris pe rețele de socializare pentru a o întreba dacă îi cunoaște pe Ilan Șor și Vlad Filat și dacă a transmis vreodată bani fostului premier moldovean. Larisa nu ne-a răspuns.

Martorele „cenzurate” din setință

Numele celor trei tinere din Rusia figurează în sentința motivată în dosarul Filat, publicată trunchiat de Judecătoria Buiucani. În hotărârea de judecată se face referire la faptul că Ilan Șor i-ar fi transmis lui Vlad Filat, prin intermediul Irinei Alexandrova, Larisei Noscova și Alinei Papikyan, 320.941.414 lei. De fiecare dată banii ar fi ajuns în posesia lui Vlad Filat după ce erau eliberați în numerar acestor persoane, de pe conturile pe care ele le-ar fi deținut la Unibank.

„Suma de 500.000 euro, eliberată la 20.05.2014 de pe contul lui XXXXX, la solicitarea lui XXXXX, ceea ce constituie conform cursului BNM echivalentul în valută națională a sumei de 9.440.000 MDL”, se arată în document. De altfel, aceasta, potrivit instanței, este schema prin care cetățenele din Rusia ar fi ajuns în posesia banilor pe care i-ar fi transmis ulterior lui Vlad Filat.

În total, potrivit hotărârii de judecată, în perioada 17 mai – 12 decembrie 2014, cele trei femei din Federația Rusă s-ar fi adresat de 34 de ori la bancă pentru a extrage banii. În sentință se face referire și la suma de bani care ar fi fost transmisă de Irina Alexandrova pe 4 august 2014.

Sentința a fost dictată fără ca magistrații să audieze vreuna dintre cele trei femei. Judecătorii de la Buiucani au respins solicitarea avocaților de aducere a acestor martori în instanță.

Fragment din hotărârea emisă de Judecătoria Buiucani în dosarul lui Vlad Filat, pe 27 iunie 2016

Ordine de eliberare a numerarului pe numele Irine Alexandrova, a Larisei Noskova și a Alinei Papikyan, menționate în hotărârea Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016

Documente bancare falsificate?

Centrul de Investigații Jurnalistice a expediat un demers în adresa Poliției de frontieră pentru a afla dacă cele trei femei din Federația Rusă au intrat în ultimii cinci ani pe teritoriul R. Moldova. Până la publicarea articolului, nu am primit un răspuns din partea instituției. Un demers similar a fost făcut însă anterior de instanța de judecată. Avocatul fostului premier Vlad Filat, Igor Popa, susține că în răspunsul primit de la Poliția de frontieră, magistrații sunt anunțați că prin punctele de trecere controlate de autoritățile oficiale ale Republicii Moldova în privința acestor persoane nu a fost înregistrată nicio traversare din noiembrie 2011 și până în prezent.

„Din moment ce ele nu au intrat în Republica Moldova în perioada vizată, devine real faptul că documentele semnate de tinere la o bancă din Republica Moldova sunt false, iar banii puteau fi indicați doar în documente bancare și nu eliberați în realitate. Declarațiile lui Ilan Șor date la faza de urmărire penală și în instanța de fond urmează a fi examinate sub aspectul unor declarații false, iar faptul că a refuzat depunerea unor declarații în instanța de apel, poate fi apreciat și ca refuz de a contribui la descoperirea infracțiunii. Aceste declarații nu pot fi puse în baza unei decizii de condamnare, ci mai degrabă a unei decizii de achitare”, constată avocatul lui Vlad Filat.

Solicitat să comenteze această situație, avocatul Veaceslav Țurcan ne-a declarat că în cazul în care un martor într-un dosar afirmă că a transmis mită prin intermediul unor persoane terțe, organul de anchetă este obligat să audieze toate persoanele implicate. „Trebuie demonstrată legătura cazuală între fapte, altfel e o învinuire inventată. În cazul în care persoanele invocate ca fiind intermediari neagă orice implicare, este vorba despre învinuri false aduse de Ilan Șor, iar pe acest fapt trebuie să fie pornit un dosar penal. Această persoană trebuie să fie reținută pentru declarații false. Avocații lui Vlad Filat trebuie să întreprindă măsuri pentru ca clientul lor să fie recunoscut în calitate de parte vătămată”, ne-a explicat Țurcan.

Curtea de Apel Chișinău se spală pe mâini

Miercuri, 2 noiembrie, judecătorii Curții de Apel Chișinău care examinează dosarul lui Vlad Filat au refuzat solicitarea avocaților fostului demnitar de a a numi o comisie rogatorie în Rusia pentru a le audia pe cele trei femei menționate de Ilan Șor că ar fi intermediat mituirea ex-premierului. Instanța a pus în sarcina apărării aducerea martorilor. „Am depus toate eforturile ca acești martori să vină în instanța de judecată. Am avut și o comunicare cu ei. Martorii au solicitat să fie citați de o instanță judecătorească. Am cerut să fie trimisă o cerere de comisie rogatorie pe numele ministrului Justiției din Republica Moldova pe care să o readreseze Federației Ruse pentru ca acești martori să fie audiați. Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de pușcărie în baza declarațiilor făcute de Ilan Șor. În sentință se spune că Șor i-ar fi dat lui Vlad Filat 320 de milioane de lei prin intermediul a trei persoane din Federația Rusă. Acești martori au importanță deosebită pe dosar”, a declarat avocatul după ședința de judecată de miercuri.

„Nu am primit nicio solicitare de comisie rogatorie”

Contactat telefonic, ministrul Justiției Vladimir Cebotari ne-a declarat că nu a primit nicio solicitare de comisie rogatorie pe acest dosar din partea instanței de judecată.

„Practica legală spune că solicitarea trebuie să vină din partea instanței de judecată. Dacă va veni, noi nu putem face nimic altceva decât să o executăm. Deocamdată, nu am primit nimic”, ne-a spus oficialul.

Am încercat să obținem și un comentariu din partea lui Ilan Șor. Pentru că se află în arest la domiciliu, omul de afaceri nu ne-a putut răspunde direct, dar avocații acestuia ne-au comunicat că reieșind din faptul că ședințele de judecată sunt închise, ei nu pot comenta sau da unele aprecieri expunerilor avocatului lui Vlad Filat. „Din păcate, nu pot aprecia declarațiile făcute de martorii din Federația Rusă. Îmi interzice statutul de avocat, caracterul închis al procesului de judecată, dar și deontologia profesională. Tot ce a declarat Ilan Șor este în autodenunțul făcut public. Ce nu este acolo, nu pot comenta”, a declarat pentru CIJM unul dintre avocații lui Ilan Șor, Iulian Balan.

Procurora Adriana Bețișor nu a răspuns la telefon pentru a comenta acest caz. Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, ne-a declarat însă că nu poate să comenteze această situație pentru că atunci când a fost instrumentat dosarul el încă nu era șef al instituției. „Când am venit aici, dosarul era deja în judecată, în instanța de fond. Eu, în calitate de procuror-șef, nu pot schimba starea lucrurilor, doar în instanță se constată ceea ce s-a făcut. În plus, faptul că dvs. ați relatat încă nu înseamnă că este adevăr. Noi reieșim din materialele cauzei penale. Îmi vine greu să comentez acest caz pentru că nu am văzut materialele cauzei penale”, a menționat procurorul.

Vlad Filat a fost condamnat, pe 27 iunie 2016, de magistrații Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei, la nouă ani de închisoare, pentru corupere pasivă și trafic de influență. De asemenea, instanța de judecată a dispus confiscarea averii acestuia. Politicianul a fost arestat în baza unui autodenunț depus de omul de afaceri Ilan Șor, care a recunoscut că i-ar fi transmis lui Vlad Filat 250 de milioane de dolari pentru ca ultimul să asigure condiții pentru dezvoltarea mai multor afaceri ale lui Șor.

Anterior, 27 de organizaţii neguvernamentale, printre care şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, au semnat un apel prin care au solicitat examinarea în şedinţe publice a dosarului intentat fostului premier Vlad Filat pentru acţiuni de corupţie.

„Examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie, a clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar", se arăta în apelul societății civile.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.