La 20 de ani după căderea comunismului, în răsăritul Europei domneşte frustrarea la adresa liderilor politici şi a elitelor economice. Această evoluţie nu înseamnă însă că oamenii ar respinge democraţia în sine, relevă un studiu american publicat recent.

La nivel european, statele fostului bloc sovietic au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei economice, a subliniat Richard Wike de la institutul de cercetare Pew din Washington.

"Cu toate acestea, oamenii nu au întors spatele valorilor democratice sau capitalismului. Frustrarea generală vizează, de fapt, felul în care funcţionează democraţia şi capitalismul în ţările din estul Europei", a explicat expertul american.

Institutul pe care îl reprezintă Richard Wike a realizat un studiu despre modul în care percep cetăţenii din răsăritul continentului european tranziţia de la comunism la capitalism şi felul în care şi-au schimbat opiniile în ultimii 20 de ani. Conform studiului, există în continuare persoane care afirmă că au dus-o mai bine pe vremea comunismului din punct de vedere economic, în special în rândul vârstnicilor.

Tinerii şi persoanele cu studii au ştiut cel mai bine să beneficieze de capitalism

"În schimb, tinerii şi persoanele cu studii superioare pledează, în general, în favoarea capitalismului şi a democraţiei. De asemenea, cetăţenii din mediul urban au o părere mai bună despre transformările din ultimii 20 de ani, comparativ cu cei de la sate. Nu-i de mirare, căci oamenii înalt calificaţi din oraşe sunt cei care au ştiut cel mai bine să beneficieze de noile posibilităţi pe care le oferă democraţia şi capitalismul", a explicat Wike.

El a mai adăugat că nu toţi cei care sunt frustraţi de situaţia lor actuală resping democraţia şi economia de piaţă:

"Pare paradoxal că oamenii sunt dezamăgiţi de modul în care funcţionează democraţia în prezent, dar şi faptul că îşi doresc acest sistem. Majoritatea celor cu care am discutat afirmă că este nevoie de libertăţi şi instituţii democratice, de alegeri libere, de o justiţie corectă. Dar mult mai puţini spun că beneficiază, într-adevăr, de acestea în ţara lor."

Prăpastia dintre aşteptările faţă de democraţie şi realitate e extrem de mare în Ungaria

Frustrarea generată de proasta funcţionare a instituţiilor democratice este deosebit de mare tocmai într-o ţară care s-a considerat mult timp un simbol al reformării sistemului:

"Prăpastia dintre aşteptările oamenilor faţă de un sistem democratic şi realitate, este mai mare în Ungaria decât în toate celelalte state esteuropene incluse în studiul nostru", a declarat Wike.

Maghiarii sunt foarte nemulţumiţi de elitele corupte, dar şi de birocraţia europeană, iar această stare de spirit i-a favorizat pe extremiştii de dreapta. În schimb, în alte state centraleuropene, precum Cehia, Polonia şi Slovacia, atmosfera e mai optimistă, iar majoritatea cetăţenilor aprobă evoluţiile politice şi economice din ultimii ani.

Minorităţile, în special cea a romilor, sunt în continuare marginalizate în multe state esteuropene. Potrivit studiului, opt din zece slovaci sau cehi au o părere extrem de proastă despre romi. Pe de altă parte, numărul celor care resping minoritatea romă a scăzut în aceste ţări în ultimii 20 de ani.