![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (2)
Tipăreşte
Sus
Explicații pe marginea Acordului moldo-român privind micul trafic frontalier
adăugat 21 octombrie 2009, 09:41, la Interviu / Reportaj
Explicații și precizări în interviul acordat Europei Libere de expertul APE Eugen Revenco.Chişinăul şi Bucureştiul au început ieri negocierile privind Convenţia despre micul trafic la frontiera moldo-română. Ele ar urma să se încheie la sfîrşitul acestei săptămîni, dar documentul ar urma să fie semnat pînă la sfîrşitul anului, a anunţat vicepremierul, Iurie Leancă, ministru de Externe.
Acordul privind micul trafic la frontieră prevede facilitarea plecării fără viză în România a cetăţenilor moldoveni care locuiesc în raza de 50 de kilometri de la graniţa cu ţara vecină. Este vorba de locuitorii din 11 raioane – de la Briceni, Edineţ, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Ungheni, Nisporeni, Hînceşti, Leova, Cantemir şi Cahul şi parţial cei din raioanele Sângerei, Călăraşi, Străşeni, Cimişlia, Taraclia, precum şi din Autonomia Găgăuză. Vă reamintim că Acordul moldo-român privind micul trafic la frontiera a fost aprobat prin decizie de Guvern la finele săptămâni trecute.
De ce fel de facilităţi anume vor beneficia locuitorii din zona de frontieră, îl vom întreba acum pe expertul, Eugen Revenco, de la Asociaţia de Politică Externă şi un bun cunoscător al acestei probleme.
Elena Cioina: Domnule Revenco, cum va fi măsurată această rază de 50 de kilometri de frontieră? Cum vor şti oamenii că satul lor de exemplu face parte din această zonă şi ei vor putea călători liber în România?
Eugen Revenco: Este vorba de 30 de km, în mod normal. Această regulă e stabilită de o directivă europeană din 2006 şi se vorbeşte despre localităţile care intră în zona de 30-50 de km, adică dacă prima casă a acestei localităţi este la o distanţă de 30 de km de la frontieră şi această localitate se termină la aproximativ 50 de km de la frontieră, atunci această localitate intră în zona de regim preferenţial. Localitatea intră în totalitate în această zonă. Se va calcula de la frontieră. Acum este o problemă pe care părţile urmează să decidă cum vor merge – e vorba de felul înm care se vor face măsurările. Va fi nevoie de măsurări, hărţi, probe la Comisia Europeană. După ce Acordul va fi încheiat, urmează să se obţină un acord din partea Comisiei Europene şi atunci va fi nevoie de probe precum că localitatea se află în această zonă preferenţială. Noi avem hărţile vechi cu România, încă din anii 60. Bine, au fost făcute nişte verificări ale hărţilor de frontieră, dar asta a fost încă în perioada sovietic. Rîul Prut este viu şi hotarul se mişcă, el a fost schimbat pe alocuri, comparativ cu situaţia care a fost pe teren mai înainte. Deci urmează a fi înnoite şi hărţile, dar asta depinde, părţile vor decide dacă merg cu hărţile vechi sau vor face altele noi.
Elena Cioina: Asta urmează să se decidă în următoarele 2 luni şi jumătate cît vor dura negocierile?
Eugen Revenco: Cred că trebuie să se decidă din start pentru că în funcţie de această întrebare, pentru că dacă se va decide reînoirea hărţilor va fi nevoie de o comisie de frontieră probabil, probabil o comisie clasică de frontieră care să participe la înnoirea hărţilor şi verificarea situaţiei pe teren.
Elena Cioina: Dar, oamenii vor avea nevoie pentru a trece frontiera doar de paşaportul pentru străinătate sau vor trebui să prezinte şi alte acte care vor dovedi că ei locuiesc în această zonă de frontieră?
Eugen Revenco: Da, şi anume acest act va reprezenta un permis special şi el va fi eliberat de consulatul României din R. Moldova şi respectiv de Consulatul R. Moldova în România; şi în baza acestor documente, permise speciale, va fi posibilă trecerea frontierei în zona adiacentă pînă la 30-50 de km.
Elena Cioina: Deci să înţelegem că în această perioadă ar urma să fie deschise şi cele două consulate la Bălţi şi la Cahul pentru a facilita obţinerea acestor permise pentru că dacă se va miza doar pe cel de la Chişinău, va fi groaznic?
Eugen Revenco: Era vorba de un număr de aproximativ un milion de persoane, de potenţiali beneficiari de asemenea regim, dar oricum presiunea va fi mare şi probabil că deschiderea acestor consulate la Bălţi şi la Cahul ar fi o soluţie şi cu cît mai repede se vor deschide, cu atît mai repede va fi aplicat Acordul; dar şi din partea R. Moldova ar putea fi nevoie de deschiderea consulatelor la Iaşi şi eventual Galaţi sau Constanţa.
Vitalie Enache: Domnule Revenco, ce se va putea comercializa în aplicării Acordului, pentru că înteţelegem multă lume speră să-şi îmbunătăţească anume condiţiile economice, de trai?
Eugen Revenco: Acest document n-o să vorbească despre regimuri de comerţ, dar cu siguranţă oamenii vor avea posibilitatea să treacă mai uşor frontiera. Eu am văzut cum funcţionează un asemenea acord în Elveţia pînă la aderarea la spaţiul Schengen. Deci, oamenii puteau intra, lucra în zona de frontieră, nu doar presta servicii dar existau şi puncte de trecere certificate ale frontierei aşa cum există bunăoară cu Ucraina, sau culoare speciale pentru frontalieri, să nu stea în rînduri, să fie un pasaj mult mai simplu, inclusiv fără control vamal pe alocuri.
Vitalie Enache: Vor exista condiţii preferenţiale pentru cei care vor dori să muncescă peste Prut şi invers?
Eugen Revenco: Acest beneficiu ar trebui să vină, dar nu cred ca putem vorbi despre un asemenea beneficiu imediat în baza acestui acord care va fi încheiat. Est prematur să spunem care va fi conţinutul acestui acord, cît de departe se va merge în acordarea libertăţilor. Acest Acord este o excepţie de la regula shengen şi aşa se numeşte şi directiva europeană – excepţia de la regula shenghen, şi nu cred că acum putem vorbi despre permise de muncă, dar într-o perspectivă ele trebuie să fie, aşa cum am văzut că funcţionează în Elveţia, cum funcţionează la hotar între SUA şi Mexic, euroregiunile şi colaborarea transfrontalieră trebuie să fie posibilă inclusiv cu permisele de muncă şi activităţi transfrontaliere cum ar fi prestarea de servicii.
Elena Cioina: Pînă urmă, domnule Revenco, care vor fi beneficiile de început pentru acesti oameni şi pînă unde vor putea să meargă în România, de exemplu?
Eugen Revenco: Primul beneficiu ar fi trecerea simplificată a frontierei, doi – mici activităţi de comerţ. Nu cred că poate fi vorba de posibilităţi de angajare în prima etapă. Probabil prestări de servicii transfrontaliere ar fi mai reale. Oamenii se vor deplasa în România în aceeaşi rază de 30-50 de km.
Elena Cioina: Dacă vor încălca zona, vor fi sancţionaţi?
Eugen Revenco: Probabil că da.
Elena Cioina: Cum vor putea fi verificaţi?
Eugen Revenco: sunt diverse posibilităţi. Dacă, de exemplu, o masină circulă cu numere de Giurgiuleşti pe undeva prin Craiova şi dacă va fi oprită de poliţist care va constata că nu beneficiază de o viză, ci doar de un permis în raza de 50 de km, ar putea fi sancţionat.
#19208
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}