În ultimele luni s-a vorbit intens în cancelariile europene de „cuplajul“ dintre România şi Bulgaria pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Deşi Bucureştii şi-au îndeplinit toate obligaţiile tehnice din acest angajament, problema trenează din cauza unor derapaje ale vecinilor de la sud de Dunăre.

Nu de acelaşi „cuplaj“ se poate vorbi şi în cazul recensământului populaţiei care are loc luna aceasta pe teritoriul Bulgariei. La redacţia ziarului „Curentul“ au ajuns mai multe sesizări ale românilor pe te întreg teritoriul Bulgariei în care se vorbeşte despre abuzul cenzurilor bulgari atunci când vine vorba de opţiunile românilor care trăiesc în această ţară.

Dacă în primă fază recensământul s-a făcut online, începând de săptămâna trecută cenzorii au bătut pe la porţile oamenilor întrebându-i despre etnie şi limba maternă. Comunităţile compacte de români de pe malul bulgăresc al Dunării au acuzat faptul că autorităţile bulgare încearcă să eludeze declararea etniei şi limbii materne a subiecţilor în încercarea ca românii să nu îşi poată declara etnia şi limba maternă română.

Aceştia ne-au transmis că acele formulare de recensământ sunt completate cu creionul în dreptul rubricilor de etnie şi limbă maternă. Mai mult, cenzorii bulgari „uită“ să mai chestioneze persoana recenzată la capitolele unde ar urma să fie declarate apartenenţa etnică, religioasă şi limba maternă, fie declară etnicilor români  că „nu sunt obligaţi“ să completeze şi pagina respectivă.

Deşi minoritatea bulgară din România se bucură de recunoştere, reprezentare în Parlament şi circa 500.000 de euro pe an pentru conservare din partea statului român, minoritatea românească din Bulgaria riscă să nu mai existe în statisticile bulgare şi implicit în faţa UE care cere statelor membre să respecte drepturile minorităţilor pentru a nu fi asimilate forţat populaţiei autohtone.