Georgia se pregătește de război cu Rusia
adăugat 30 iulie 2010, 12:44, la Externe
Președintele georgian Mikhail Saakashvili a cerut comandanților săi să pregătească un plan pentru "apărarea generală", acuzând Rusia că dorește "răsturnarea democrației georgiene".
Rusia nu numai că a renunțat la "planul său de a controla Georgia, dar încă lucrează intens la asta," a spus Saakashvili, la o întâlnire cu comandanți armatei și oficiali din cadrul Ministerului Apărării. Președintele susține că analiza sa se bazează pe "retorica și razboiul informațional dus zilnic, minut cu minut de Rusia împotriva Georgiei," scrie ziare.com cu referire la RT.
Liderul georgian se așteaptă la un atac "din partea dușmanilor....din partea teritoriilor curățate etnic," referindu-se la Abkhazia și Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente în 2008.
Saakashvili a dat ordin armatei să "ardă fiecare metru patrat din teritoriul georgian" de sub armata inamică dacă aceștia se decid să invadeze țara. Pentru aceasta, țara își va dezvolta nu numai forțele armate, ci și un sistem civil de apărare, a spus acesta. Apărarea țării este o "obligație pentru fiecare cetățean" și "fiecare sat ar trebui să fie capabil să se apere".
Chiar dacă Tbilisi a redus bugetul destinat armatei din cauza crizei economice, "banii vor fi investiți în educație, antrenare și creșterea profesionalismului," a spus Saakashvili.
Intre timp, armata georgiană câștiga experiență în Afganistan. Participarea trupelor în operațiunile din acea țara este importantă din punct de vedere geopolitic, deasemenea fiind și o "școala militară foarte bună", precizează Saakashvili. "Avem nevoie de experiență, precum avem nevoie de apărare totală," a adăugat acesta.
"Frica vede pericol peste tot," a declarat o sursa anonimă din Ministerul Apărării din Rusia pentru publicația Nezavisimaya Gazeta. "Nimeni nu planuiește vreo acțiune împotriva Georgiei, decât daca guvernul sau repetă acțiunile crude la care a dat curs acum doi ani. Greșelile acelor acțiuni au fost dezastruoase pentru liderii Georgiei, și ar fi trebuit sa fi învățat lecția".
Discursul președintelui nu a conținut vreo amenințare reală, crede analistul politic georgian Gia Khukhashvili. Când vorbește în fața armatei, fiecare lider încearcă să ridice moralul, pentru că acestea "sunt regulile jocului", a spus acesta. Razbunarea militară împotriva Rusiei "este ilogică," a adăugat acesta.
Cata dreptate ai FRATE "ROMANU"!
Pentru cine are creierii ZOMBATI de PROPAGANDA COLOANEI a-5-a RUSA de manipulare in masa(PCRM-Pasat-Lupu)sa citeasca si SA SE DESTEPTE!
DESTEAPTA-te FRATE ROMANE!
SA ZDROBIM ACUM ocupatia ruseasca de 200 de ani!
GATA CU ROBIA!
Citeste si DESTEAPTA-TE PATRIE DROGATA!
TESTAMENTUL CALAULUI OCUPANT RUS PETRU
„În numele Prea Sfintei şi Nedespărţitei Treimi, NOI PETRU I, către toţi pogorâtorii noştri şi moştenitorii tronului şi guvernului naţiei rossieneşti:
Marele Dumnezeu de la care avem existenţa şi Coroana noastră, luminându-ne, şi sprijinindu-ne, îmi iartă mie a privi pe poporul rossienesc, ca chemat a stăpâni în viitorime toată Europa.
Eu pui temei acestei idei, că naţiile europene au agiuns, cele mai multe, într-o stare de decădere sau că merg ele cu mare grăbire spre a lor cădere.
Urmează dar a fi ele cu înlesnire şi fără îndoială subjugate de un popor tânăr şi nou când acela va ajunge la întregimea creşterii sale şi va căpăta totală puterea sa.
Eu privesc năvălirea popoarelor Nordului de a cuprinde ţările Occidentului şi ale Orientului ca o mişcare periodică hotărâtă în scopurile PRONIEI – care de asemenea au făcut a se renaşte şi poporul roman prin năvălirea barbarilor.
Strămutările oamenilor ce locuiesc spre pol sunt ca umflarea râului Nil ce vine la oarecare vreme ca să îngraşe cu ,al său mâl glodul ţărmurilor celor uscate ale Eghipetului. Eu am găsit pe Rossia un pârâuleţ şi o las un râu mare…, iar moştenitorii mei vor face-o şi mai întinsă, hotărât să rodească Evropa cea stârpită şi valurile lor se vor revărsa peste toate stavilele ce ar ispiti niscaiva mâini slăbănogite a pune împotriva lor, dacă însă urmaşii mei vor şti a îndrepta o direcţie a lor.
Pentru aceasta dar Eu le las lor instrucţiunile următoare care le, recomandă la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie.
I. A ţine naţia rossienească nepreacurmat într-o stare de război spre a avea pre soldaţii ei pururea deprinşi la război, nelăsând-o a răsufla, decât numai pre câtă vreme va cere trebuinţa de a duce în mai bună stare finanţele statului, de a preface armiile şi de a alege prilejul favorabil pentru a începe vreun război; cu acest chip se va face o pace să ajute războiului şi războiul să ajute pacea în interesul întinderii Rossiei şi a înaintării ei la înflorire.
II. A chema prin toate mijloacele posibile de la naţiile cele mai învăţate ale Evropei comandirii în vremi de război şi oameni învăţaţi în vreme de pace, spre a face ca naţia rossienească să capete folosul de la celelalte naţii fără a pierde nimica din ale sale proprii.
III. Să se amestece la tot prilejul în toate provinciile şi dezbaterile din Evropa, mai vârtos în cele din Germania care fiind mai cu apropiere o interesează mai cu seamă.
IV. A vârî vrajbă în Polonia, a hrăni în ea tulburări şi necontenite j aluzii, a-i câştiga cu bani pe cei puternici ai ei, a avea înrâuriri în Dietele lor şi a le cumpăra spre a putea lucra şi ei la alegerile Crailor lor; a-şi face partizani în Polonia şi a-i proteja, a vârî oşti rossieneşti în Polonia şi a le ţine vremelniceşte, până la prilejul de a rămâne acolo pentru totdeauna.
Dacă puterile megieşe s-ar împotrivi atuncea să le împace vremelnic împărţind-o… până când va putea lua de la ele înapoi ce li s-a dat.
V. A lua cât s-ar putea mai mult din notările Sveziei (Suediei, n.ed.) şi a şti cum să facă astfel ca însăşi Svezia să-i deschidă război spre a-i găsi pricină de a o subjuga. Pentru a isprăvi însă aceasta, trebuie a dezbina pe Svezia de Danemarca şi pe Danemarca de Svezia şi cu luare aminte a hrăni rivalităţile lor…
VI. A se însoţi prinţii rossieneşti totdeauna cu principesele din Germania spre a înmulţi rudirea cu mai multe familii a ei, a apropia interesurile ei de ale noastre, şi înmulţindu-se influenţa noastră acolo să se unească de la sine cu pricina noastră.
VII. A căuta să câştige alianţa de comerţ cu a Engliterei (Angliei, n.ed.) mai mult decât a oricărei alte puteri, pentru că ea este o putere care are mai multă trebuinţă de noi, la cele trebuitoare marinei, şi care poate fi şi mai folositoare la desvoltarea marinei noastre, a schimba cheresteaua noastră şi alte producturi ale noastre cu aurul ei şi a face ca neguţătorii şi matrozii să aibă cu ai noştri o nepreacurmată înclinare, căci ei vor deprinde şi pe acei ai naţiei noastre la navigaţii şi comerţ.
VIII. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice şi către Sud pe marginea Mării Negre.
IX. A se apropia cât s-ar putea mai mult de Constantinopol şi de India, ca acel ce va stăpâni acolo va fi cel adevărat stăpânilor al Lumii.
Deci trebuie a deschide necurmat războaie, când cu Turcia, când cu Persia, a face tarsanele (arsenale, n.ed.) pe Marea Neagră pentru a lucra la corăbii.
A pune câte puţin stăpânire pe această mare cum şi pe Marea Baltică, acestea fiind două poziţii trebuitoare la izbânda întreprinderii noastre.
A grăbi căderea Persiei, a străbate până la Golful Persic, a restatornici de se poate prin Siria comerţul cel din vechime al Orientului şi a-1 întinde până la India care este magazia Lumii.
Ajungând odată acolo, va putea atunci Rossia a se lipi de aurul Engliterei. (…)
X. A face de a se interesa curtea Austriei ca să se izgonească turcii din Evropa şi a nimici jaluziile ei, când se va ajunge la Constantinopole, întărâtându-i ei un război cu statele cele vechi din Evropa, sau dându-i o părticică din folosul izbânzii, care mai târziu i se va lua înapoi.
XI. A face pre toţi grecii cei dezbinaţi sau schismatici, ce sunt împrăştiaţi şi în Polonia, să se lipsească de ea, a-i face să i se închine, a se face sprijinul lor şi a-şi întemeia mai înainte o predominare universală, printr-un fel de autocraţie erarhică
covârşitoare; aceştia vor fi atâţia prieteni pe care îi va avea Rossia în statul fieştecăruia duşman al ei.
XII. După ce Svezia se va desmăluda, Persia se va birui, Polonia se va subjuga şi Turcia se va supune, apoi adunând armiile noastre şi fiind păzită Marea Neagră şi Marea Baltică cu corăbiile noastre, trebuie mai întâi a propune îndeosebi şi foarte tainic la Curtea Franciei,
apoi la cea a Austriei de a împărţi cu ea imperiul lumii. (…)
XIII. Dacă amândouă aceste Curţi vor refuza aceea propunere a Rossiei, care nu este nicicum de crezut, atuncea ar trebui să ştie cum se împarte între ele gâlcevirea şi a le face să se slăbească una pre alta, când apoi Rossia folosindu-se de un prilej hotărâtorii! va năvăli asupra Germaniei cu ostile sale cele pregătite, pornind totodată şi două flote mari: una de la Marea de Azov şi alta de la portul Arhanghelsk, încărcate cu cete de asiatici şi însoţite spre apărarea lor cu flote înarmate de la Marea Baltică şi Marea Neagră, care trecând de la Marea Mediteraniană şi de la Ocean vor năpădi – pe de o parte ele în Francia în vreme când pe altă parte va fi Germania năpădită.
Aceste două ţări, biruindu-se cealaltă parte a Evropei apoi, vor trece lesne şi fără nici o împotrivire sub jugul Rossiei. Aşa se poate şi aşa trebuie a se subjuga Evropa.
Petru I-ul”
Cata dreptate ai FRATE "ROMANU"!
Pentru cine are creierii ZOMBATI de PROPAGANDA COLOANEI a-5-a RUSA de manipulare in masa(PCRM-Pasat-Lupu)sa citeasca si SA SE DESTEPTE!
DESTEAPTA-te FRATE ROMANE!
SA ZDROBIM ACUM ocupatia ruseasca de 200 de ani!
GATA CU ROBIA!
Citeste si DESTEAPTA-TE PATRIE DROGATA!
TESTAMENTUL CALAULUI OCUPANT RUS PETRU
„În numele Prea Sfintei şi Nedespărţitei Treimi, NOI PETRU I, către toţi pogorâtorii noştri şi moştenitorii tronului şi guvernului naţiei rossieneşti:
Marele Dumnezeu de la care avem existenţa şi Coroana noastră, luminându-ne, şi sprijinindu-ne, îmi iartă mie a privi pe poporul rossienesc, ca chemat a stăpâni în viitorime toată Europa.
Eu pui temei acestei idei, că naţiile europene au agiuns, cele mai multe, într-o stare de decădere sau că merg ele cu mare grăbire spre a lor cădere.
Urmează dar a fi ele cu înlesnire şi fără îndoială subjugate de un popor tânăr şi nou când acela va ajunge la întregimea creşterii sale şi va căpăta totală puterea sa.
Eu privesc năvălirea popoarelor Nordului de a cuprinde ţările Occidentului şi ale Orientului ca o mişcare periodică hotărâtă în scopurile PRONIEI – care de asemenea au făcut a se renaşte şi poporul roman prin năvălirea barbarilor.
Strămutările oamenilor ce locuiesc spre pol sunt ca umflarea râului Nil ce vine la oarecare vreme ca să îngraşe cu ,al său mâl glodul ţărmurilor celor uscate ale Eghipetului. Eu am găsit pe Rossia un pârâuleţ şi o las un râu mare…, iar moştenitorii mei vor face-o şi mai întinsă, hotărât să rodească Evropa cea stârpită şi valurile lor se vor revărsa peste toate stavilele ce ar ispiti niscaiva mâini slăbănogite a pune împotriva lor, dacă însă urmaşii mei vor şti a îndrepta o direcţie a lor.
Pentru aceasta dar Eu le las lor instrucţiunile următoare care le, recomandă la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie.
I. A ţine naţia rossienească nepreacurmat într-o stare de război spre a avea pre soldaţii ei pururea deprinşi la război, nelăsând-o a răsufla, decât numai pre câtă vreme va cere trebuinţa de a duce în mai bună stare finanţele statului, de a preface armiile şi de a alege prilejul favorabil pentru a începe vreun război; cu acest chip se va face o pace să ajute războiului şi războiul să ajute pacea în interesul întinderii Rossiei şi a înaintării ei la înflorire.
II. A chema prin toate mijloacele posibile de la naţiile cele mai învăţate ale Evropei comandirii în vremi de război şi oameni învăţaţi în vreme de pace, spre a face ca naţia rossienească să capete folosul de la celelalte naţii fără a pierde nimica din ale sale proprii.
III. Să se amestece la tot prilejul în toate provinciile şi dezbaterile din Evropa, mai vârtos în cele din Germania care fiind mai cu apropiere o interesează mai cu seamă.
IV. A vârî vrajbă în Polonia, a hrăni în ea tulburări şi necontenite j aluzii, a-i câştiga cu bani pe cei puternici ai ei, a avea înrâuriri în Dietele lor şi a le cumpăra spre a putea lucra şi ei la alegerile Crailor lor; a-şi face partizani în Polonia şi a-i proteja, a vârî oşti rossieneşti în Polonia şi a le ţine vremelniceşte, până la prilejul de a rămâne acolo pentru totdeauna.
Dacă puterile megieşe s-ar împotrivi atuncea să le împace vremelnic împărţind-o… până când va putea lua de la ele înapoi ce li s-a dat.
V. A lua cât s-ar putea mai mult din notările Sveziei (Suediei, n.ed.) şi a şti cum să facă astfel ca însăşi Svezia să-i deschidă război spre a-i găsi pricină de a o subjuga. Pentru a isprăvi însă aceasta, trebuie a dezbina pe Svezia de Danemarca şi pe Danemarca de Svezia şi cu luare aminte a hrăni rivalităţile lor…
VI. A se însoţi prinţii rossieneşti totdeauna cu principesele din Germania spre a înmulţi rudirea cu mai multe familii a ei, a apropia interesurile ei de ale noastre, şi înmulţindu-se influenţa noastră acolo să se unească de la sine cu pricina noastră.
VII. A căuta să câştige alianţa de comerţ cu a Engliterei (Angliei, n.ed.) mai mult decât a oricărei alte puteri, pentru că ea este o putere care are mai multă trebuinţă de noi, la cele trebuitoare marinei, şi care poate fi şi mai folositoare la desvoltarea marinei noastre, a schimba cheresteaua noastră şi alte producturi ale noastre cu aurul ei şi a face ca neguţătorii şi matrozii să aibă cu ai noştri o nepreacurmată înclinare, căci ei vor deprinde şi pe acei ai naţiei noastre la navigaţii şi comerţ.
VIII. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice şi către Sud pe marginea Mării Negre.
IX. A se apropia cât s-ar putea mai mult de Constantinopol şi de India, ca acel ce va stăpâni acolo va fi cel adevărat stăpânilor al Lumii.
Deci trebuie a deschide necurmat războaie, când cu Turcia, când cu Persia, a face tarsanele (arsenale, n.ed.) pe Marea Neagră pentru a lucra la corăbii.
A pune câte puţin stăpânire pe această mare cum şi pe Marea Baltică, acestea fiind două poziţii trebuitoare la izbânda întreprinderii noastre.
A grăbi căderea Persiei, a străbate până la Golful Persic, a restatornici de se poate prin Siria comerţul cel din vechime al Orientului şi a-1 întinde până la India care este magazia Lumii.
Ajungând odată acolo, va putea atunci Rossia a se lipi de aurul Engliterei. (…)
X. A face de a se interesa curtea Austriei ca să se izgonească turcii din Evropa şi a nimici jaluziile ei, când se va ajunge la Constantinopole, întărâtându-i ei un război cu statele cele vechi din Evropa, sau dându-i o părticică din folosul izbânzii, care mai târziu i se va lua înapoi.
XI. A face pre toţi grecii cei dezbinaţi sau schismatici, ce sunt împrăştiaţi şi în Polonia, să se lipsească de ea, a-i face să i se închine, a se face sprijinul lor şi a-şi întemeia mai înainte o predominare universală, printr-un fel de autocraţie erarhică
covârşitoare; aceştia vor fi atâţia prieteni pe care îi va avea Rossia în statul fieştecăruia duşman al ei.
XII. După ce Svezia se va desmăluda, Persia se va birui, Polonia se va subjuga şi Turcia se va supune, apoi adunând armiile noastre şi fiind păzită Marea Neagră şi Marea Baltică cu corăbiile noastre, trebuie mai întâi a propune îndeosebi şi foarte tainic la Curtea Franciei,
apoi la cea a Austriei de a împărţi cu ea imperiul lumii. (…)
XIII. Dacă amândouă aceste Curţi vor refuza aceea propunere a Rossiei, care nu este nicicum de crezut, atuncea ar trebui să ştie cum se împarte între ele gâlcevirea şi a le face să se slăbească una pre alta, când apoi Rossia folosindu-se de un prilej hotărâtorii! va năvăli asupra Germaniei cu ostile sale cele pregătite, pornind totodată şi două flote mari: una de la Marea de Azov şi alta de la portul Arhanghelsk, încărcate cu cete de asiatici şi însoţite spre apărarea lor cu flote înarmate de la Marea Baltică şi Marea Neagră, care trecând de la Marea Mediteraniană şi de la Ocean vor năpădi – pe de o parte ele în Francia în vreme când pe altă parte va fi Germania năpădită.
Aceste două ţări, biruindu-se cealaltă parte a Evropei apoi, vor trece lesne şi fără nici o împotrivire sub jugul Rossiei. Aşa se poate şi aşa trebuie a se subjuga Evropa.
Petru I-ul”
rep moldova e cu tine Georgia!!!
moarte mutantsilor!!!!!dumnezeu e cu noi!!
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
rusii sunt niste animale razboinice care au ocupat teritoriile altor tari si i-au nimicit prin foamete ,torturi si crime , spalarea creierelor ,denaturarea istoriei.
ei sunt cea de-a doua cauza pentru care romanii sunt asuprti si au fost sacrificati in masa .
ATENTIE -prima cauza vine din interior si se manifesta prin indisponibilitatea poporului roman de a se uni. nu am vrut sa ne unim intr-un singur stat . asta ne-a costat extinctia la sud de dunare si injumatatirea teritoriilor la nord de dunare .acum in al 14 ea ceas trebuie ca toti sa nebatem si sa ne unim ,vorbesc de romanii din toate teritoriile romanesti -asta chiar cu pretul vietii. daca nu o sa infruntam dusmanul cu pieptul si incrancenare ,prin armele pe car le avem la dispozitie atunci niciodata romania nu se va unifica cat de cat ,ci dinpotriva
pentru cei ce vor sa afle adevarata istorie ,urmariti, romanul mircea dogaru. singrul istoric care a avut acces la niste documente istorice secrete si care are informatii despre ce se vrea cu romania . daca nu se va schimba ceva , romania se va rupe ! iar unirea niciodata nu se va mai infaptui. nu lasati asta - luptati pana la moarte pentru patria noastra