
Gheorghe Gorincioi: „Dacă eram în România, dl Todercan ar fi fost foarte dur sancţionat...”
adăugat 19 octombrie 2009, 08:05, la Interviu / Reportaj

- Au trecut trei ani de când a fost adoptat Codul Audiovizualului şi cu siguranţă au apărut noi nuanţe şi realităţi care cer modificarea unor prevederi. Amendarea Codului, propusă de deputaţii Fusu, Guţu şi Godea, este motivată de faptul că astăzi este blocată activitatea CO. La sfârşitul anului trecut a expirat mandatul a trei membri. În conformitate cu legislaţia, CCA a organizat un concurs şi a selectat şase candidaturi, câte două pentru fiecare funcţie vacantă. Toate candidaturile au fost propuse parlamentului, dar legislativul, din anumite motive, n-a examinat această chestiune. Pe parcurs, dl Focşa, un alt membru al CO, a fost numit ministru al Culturii, funcţie incompatibilă cu cea de membru al Consiliului. Un alt membru, Igor Munteanu, se află într-un proces de judecată cu conducerea companiei şi, din acest motiv, nu participă la şedinţele CO.
- Credeţi că noua soluţie este justificată? Există voci care spun că amendarea legii ne duce cu un pas înapoi…
- Pe de o parte, modificările pot fi îndreptăţite, dar, pe de altă parte, după cum afirmă şi experţii Consiliului Europei cu care m-am întâlnit săptămâna trecută, acestea reprezintă o îngrădire a normelor democratice. Delegaţia de la Strasbourg s-a arătat îngrijorată vizavi de această iniţiativă. Dar realităţile sunt de aşa natură încât majoritatea actuală a fost impusă să deblocheze situaţia creată la CO.
- În opinia dvs., actualul CO şi-a exercitat obligaţiile pentru care a fost ales?
- Au existat mai multe premise care n-au permis ca el să-şi îndeplinească funcţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare. În primul rând, mulţi dintre membrii acestui Consiliu s-au confruntat pentru prima dată cu situaţia existentă în audiovizualul public. În al doilea rând, remunerarea rămâne la cheremul conducerii Companiei „Teleradio-Moldova”. E un nonsens, deoarece CO reprezintă puterea supremă la „Teleradio-Moldova”.
- Astăzi cele două posturi publice sunt sau nu angajate politic?
- La audierile de la comisia de specialitate din parlament, de joia trecută, am menţionat faptul că, pe parcursul ultimilor trei ani, postul public de televiziune a fost sancţionat de CCA de patru ori pentru diferite derogări, înainte de toate - pentru lipsa asigurării pluralismului de opinie în buletinele informative. De asemenea, CCA a adresat CO o sesizare pentru a examina respectarea pluralismului de opinii. Am primit un răspuns formal, semnat de secretarul Consiliului, Anatol Dubrovschi. Am respins acest răspuns, pentru că este o opinie a secretarului CO, nicidecum a CO.
- Aţi mai avut şi alte declaraţii despre situaţia de la „Teleradio-Moldova”. Care a fost reacţia?
- Reacţiile au fost inadecvate, fiindcă noi nu ne-am pus scop să facem remanieri de cadre, pur şi simplu, am dat un semnal că la capitolul pluralism de opinii nu-i totul bine. Au urmat declaraţii pe care nu aş dori să le comentez…
- Dar sunteţi preşedintele unei autorităţi de reglementare. Nu credeţi că ar trebui sancţionat acest post pentru sfidare, ca oricare dintre radiodifuzorii existenţi pe piaţa moldovenească?
- Principiul meu e să nu coborâm la nivelul de mahala în relaţiile oficiale. Dacă eram într-o altă ţară, ca de exemplu România, dl Todercan ar fi fost foarte dur sancţionat.
- De ce în România ar fi fost sancţionat, iar la noi nu e posibil?
-Fiindcă la noi nu există tradiţii democratice, nu există o anumită toleranţă. Probabil, dl Todercan crede că „instituţia lui” nu poate fi supusă unui control public, inclusiv din partea CCA. Se creează impresia că nu CO conduce compania publică, dar Todercan conduce CO. Este o situaţie ridicolă şi inadecvată. Ne place sau nu conducerea parlamentului, suntem obligaţi să ne conformăm deciziilor şi hotărârilor adoptate de legislativ.
- În ultima vreme, deputaţii comunişti vă acuză că aţi fi interzis câteva emisiuni…
-Aceste afirmaţii nu sunt decât o tentativă de intimidare a membrilor CCA şi de influenţă asupra activităţii CCA. În una dintre declaraţii se spune că, chipurile, ar exista intenţiile CCA de a lipsi un post de radio de licenţă, („Serebrianîi dojdi” - n.n.). Sau, în unele mass-media de o anumită orientare politică, se vehiculează că Gorincioi a interzis un program informativ, „Top News”, de la „Ren TV”, produs de Agenţia de ştiri „Omega”. Dar CCA nici n-a permis, nici n-a interzis emisiunea respectivă. Nu există niciun contract semnat între „Intermedia”, care retransmite în RM acest post, şi conducerea postului „Ren TV” din Moscova. Deci, se vehiculează informaţii care nu corespund realităţii. Se mai zvoneşte că CCA a interzis difuzarea pe teritoriul republicii a postului de radio „Golos Rossii”. La începutul lunii, conducerea „Antena C” a venit cu propunerea de a modifica concepţia iniţială, în baza căreia a primit licenţa, şi spune că vrea să retransmită postul de radio „Golos Rossii”. La momentul privatizării, acest post de radio era sută la sută autohton. După schimbarea proprietarului, când a primit o nouă licenţă de emisie, în conceptul editorial de asemenea erau prevăzute programe sută la sută autohtone. În definitiv, decizia a fost una, a CCA, nu a lui Gorincioi personal.
- Cum vă simţiţi în această nouă ipostază, criticat de deputaţii comunişti şi de o anumită presă?
- Atunci când critica este meritată, sigur că omul se simte incomod, dar aici sunt invenţii. Spre exemplu, s-a forţat nota în preajma Summitului CSI că, uite, în Moldova sunt închise posturi şi emisiuni în limba rusă, urmărindu-se anumite scopuri politice...
- Totuşi, anterior aţi fost acuzat că cochetaţi cu vechea guvernare, comunistă…
- În ultimi zece ani m-am aflat în misiuni diplomatice. Când am plecat în prima misiune, preşedinte era Snegur, pe urmă a fost Lucinschi, apoi Voronin. Deci, n-am avut şi nici nu am vreun angajament faţă de vreun partid. În funcţia de membru al CCA n-am fost numit de nicio fracţiune şi n-am depus jurăminte faţă de vreun partid. A fost cazul cu PRO TV. Nu era un moft al meu să nu prelungim licenţa. Asta nu permitea legea, fapt confirmat şi de Curtea Constituţională. La acel moment, 60 de radiodifuzori primiseră licenţe în baza noului Cod, iar pentru PRO TV trebuia să facem o excepţie? Doar aceeaşi întreprindere mai are şi postul de radio PRO FM, care a participat la concurs şi a primit licenţă. Acelaşi lucru urma să se întâmple şi cu PRO TV, dacă ar fi participat normal la concurs.
- Recent, postul românesc „Realitatea TV” a anunţat că vine pe piaţa moldovenească. Se vehiculează că şi alţi investitori ar vrea să vină cu bani. Ce părere aveţi despre aceste intrări pe piaţă?
- Desigur că investiţiile străine sunt salutabile. Îi aşteptăm pe aceşti investitori. În RM există necesitatea unui post consacrat ştirilor de tipul „Realitatea TV”, la fel cum s-ar cere un post sportiv, iar altul, de ce nu, pentru femei.
- Codul Audiovizualului prevede că, de la 1 ianuarie 2010, toate posturile trebuie să treacă la 80% de transmisie în limba de stat. Sunt pregătite instituţiile media de acest lucru? Ce o să faceţi dacă nu se vor conforma?
- Iată de ce am respins concepţia serviciului de programe al postului „Antena C”! RM există ca stat independent de 18 ani. Acum 20 de ani, limba moldovenească, cum se numea pe atunci, a fost declarată limbă de stat şi s-a trecut la grafia latină. În 20 de ani, a crescut o nouă generaţie, care trebuie să posede la perfecţie limba de stat. Spre regret, lucrul acesta nu s-a întâmplat şi eu nu pot găsi explicaţie. Noi încă n-am adoptat decizii la acest capitol şi suntem atacaţi vehement de anumite mass-media. La anul vom monitoriza şi, pe cei care nu se vor conforma, îi vom sancţiona. Zilele acestea am primit o scrisoare de la un consumator din or. Bălţi. Ne spune că s-a adresat unui post local de radio în limba de stat şi a solicitat o anumită piesă. I-a fost refuzată cererea pentru că nu vorbea în limba rusă. Vă închipuiţi?!
- Şi ce-o să faceţi în cazul acesta?
-Vom examina scrisoarea în cadrul unei şedinţe publice. Am dat deja indicaţiile respective Direcţiei monitorizare a CCA.
- Aţi pomenit de politica editorială agresivă de la NIT. În unele cazuri, NIT cheamă la ură şi răsturnare de orânduire socială. Nu credeţi că autorităţile din domeniu trebuie să fie mai dure faţă de acest post?
-Este un lucru straniu ceea ce se întâmplă în unele posturi de televiziune. Televiziunea, prin natura ei, nu poate fi politică, ea are un alt scop - de a relaxa, de a informa echidistant. Programăm pentru sfârşitul lunii octombrie - începutul lui noiembrie o şedinţă publică la care să discutăm cum este asigurat pluralismul de opinii la principalele posturi de televiziune: M 1, TV 7, PRO TV, NIT şi N4.
- Vă mulţumim pentru interviu.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲