Societatea Globala a Studentilor si Tinerilor Profesionisti Romani (GRSPSociety) propunea, in noiembrie 2010, un document de politici publice care sustinea introducerea votului electronic (prin Internet) drept cel mai eficient mecanism alternativ de vot, cu cel mai mare potential de crestere a participarii diasporei la procesul electoral.

Din mai 2010, GRSPSociety a derulat, la nivel global, in comunitatile romanesti, proiectul „Diaspora Voteaza”, o campanie pentru introducerea unui mecanism alternativ de vot pentru cetatenii romani care traiesc in afara tarii, iar rezultatele au fost comunicate in dezbatere publica, la Bucuresti. La nici o luna de la prezentarea acestui demers si a rezultatelor lui, cativa policieni romani in frunte cu William Brinza propun, si obtin sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, o alta initiativa, un proiect de lege, de data asta a introducerii votului prin corespondenta. Din 28 decembrie aceasta inititiva este prezentata pe situl MAE, fiind supus dezbaterii publice, timp de 30 de zile, cat spune legea.

Vineri, 28 ianuarie, la sediul MAE, cu ocazia incheierii perioadei de consultari publice, a avut loc o masa rotunda la care au participat cateva asociatii nonguvernamentale: Asociaţia Pro Democraţia si Fundaţia Soros, precum si cativa politicieni chemati sa isi dea cu parerea, absenti fiind 3 din cei 5 parlamentari pentru diaspora, Viorel Badea (PDL), Tudor Pantaru (PSD) si Raymond Luca (PNL) prezenti fiind doar William Brinza (PDL) si Koto Josef (UDMR).

GRSPSociety, prezent totusi la masa rotunda organizata de MAE, a lansat un raspus la aceasta initiativa, salutand politicos demersul acestora dar explicand o-piniei publice de ce acest proiect nu ar fi viabil.

“In urma cercetarii realizate de echipa „Diaspora Voteaza” impreuna cu experti in politici publice, a reiesit ca avantajele votului electronic prin Internet sunt:

1) costurile reduse de operare in comparatie cu extinderea numarului de sectii de votare sau cu votul prin posta;

2) gradul inalt de securitate si depistarea potentialelor voturi duble;

3) cresterea gradului de participare;

4) lipsa costurilor suplimentare pentru cei cu acces la Internet;

5) accesibilitatea și atractivitatea;

6) economia de timp la numararea voturilor și raportarea rezultatelor.

Pentru toate aceste motive, votul prin Internet apare drept o optiune mai eficienta si mai sigura pe termen lung in comparatie cu mecanismul votului prin corespondenta propus de MAE.

In forma sa actuala, proiectul de lege propus de MAE:

1) nu clarifica prevenirea votului dublu;

2) nu asigura un mecanism de supraveghere a plicurilor cu voturi primite de catre MAE pentru a preveni frauda;

3) nu clarifica anumite aspecte logistice necesare pentru o buna desfasurare a votului prin posta pentru alegerile ulteriore (spre exemplu, o metoda simpla prin care alegatorul inscris in Registrul alegatorilor prin corespondenta sa isi poate schimba adresa);

4) lasa loc interpretarilor privind o posibila privare de dreptul la vot in anumite cazuri” se arata in documentul facut public.

„Este absolut necesar ca aceste aspecte sa fie rezolvate inaintea adoptarii acestei propuneri de lege pentru a nu compromite procesul democratic ori increderea in sistemele de vot de la distanta. Exista solutii la aceste probleme si speram sa existe si vointa de a le rezolva”, spune Andrei Popovici, coordonatorul proiectului „Diaspora Voteaza”.

GRSPSociety propune introducerea unui articol nou privind sondarea altor metode eficiente de vot la distanta, specificarea pedepsirii tentativelor de frauda, precum si luarea in considerare a unei ample campanii de promovare a votului prin corespondenta si a procedurilor impuse de acesta in eventualitatea adoptarii legii.

“Din punct de vedere al procedurii urmate de catre MAE, aducem la cunostinta acestuia faptul ca procesul de consultare trebuie sa fie unul efectiv si nu o bifare formala a unui text de lege. Ca atare, dezbaterea anuntata de catre Ministerul Afacerilor Externe in data 27 ianuarie 2011 dupa amiaza pentru a doua zi, respectiv 28 ianuarie 2011 la ora 10, având ca obiect discutarea acestui proiect de lege, nu este conforma cu dispozitiile Lg.52/2003 privind organizarea unei intâlniri publice la solicitarea persoanelor interesate. Aceasta lege prevede ca intalnirea publica solicitata trebuie organizata in cel mult 10 zile. Textele de lege trebuie insa interpretate cu buna credinta, astfel incât sa produca efectele juridice urmarite de legiuitor. In consecinta, anuntarea unei astfel de intâlniri la cateva ore distanta, este de natura sa impiedice participarea informata a publicului in procesul de adoptare a actelor normative, public care nu isi poate pregati programul de participare in mod corespunzator” ne transmite si Av. Catalina Radulescu, reprezentanta Centrului de Resurse Juridice din Bucuresti.

“Din punct de vedere al fondului, acest proiect de lege reglementeaza o procedura de vot care nu prezinta nici un fel de garantie cu privire la identitatea persoanei care a votat, secretul votului, corectitudinea votului si nu contine nici un fel de masuri anti frauda, in sensul ca nu exista nici o garantie a faptului ca buletinele de vot primite prin posta pe care s-a aplicat un autocolant sunt cele luate in considerare la numaratoare si inscrise in procesele verbale. De asemenea, nu exista nici un fel de garantie ca buletinele de vot vor fi primite in timp util prin posta, existand riscul pierderii unui numar mare de buletine de vot ajunse prea târziu. Solicitam Ministerului Afacerilor Externe sa ia in calcul si posibilitatea votului electronic precum si studiile facute, cu ajutorul românilor din diaspora privind modalitatile de vot, de catre diferite organizatii ale tinerilor si prezentate la finalul anului 2010 de catre acestea” mai spune Av. Catalina Radulescu.

Ministerul Afacerilor Externe s-a intalnit, conform comunicatului de presa primit la redactie “cu reprezentanţii părţilor interesate pentru a dezbate proiectul de lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate”. La dezbateri au participat insa deputaţii Raluca Turcan, Cristian Rizea, Valeriu Zgonea, William Gabriel Brînză, Koto Iosif, cât şi Traian Igaş, ministrul Administraţiei şi Internelor, Mihai Capră, secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Eugen Tomac, secretar de stat la Departamentul Românii de Pretutindeni, Cristian Leahu, director în cadrul Autorităţii Electorale Permanente.

Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai ONG-urilor - Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Soros si GRSPSociety, profesori universitari şi specialişti constituţionalişti, formatori de opinie şi mass-media.

"Cred că dreptul constituţional sacru de a-ţi exercita opţiunea politică trebuie facilitat pentru toţi conaţionalii noştri. Consider că promovarea lui este un enorm progres pentru coeziunea naţională, pentru demnitatea naţională şi, până la urmă, pentru ceea ce urmează să alegem în următorii ani, astfel încât România să îşi corecteze patologiile, să îşi depăşească lacunele, să devină o societate şi un stat respectat şi în care cetăţenii săi au încredere", a declarat în deschiderea dezbaterilor şeful diplomaţiei române.

"De când proiectul de lege se află pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe am primit sute de mesaje din diaspora, care salută această iniţiativă. Sunt convins că vom avea în imensa majoritate a cetăţenilor români cu drept de vot stabiliţi în afara României o susţinere, inclusiv morală, pentru ca acest proiect de lege să fie adoptat", a evidenţiat ministrul Teodor Baconschi in plenul mesei rotunde.