![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
In R.Moldova, Limba romană continuă să fie boicotată
adăugat 20 august 2009, 09:54, la Interviu / Reportaj
La 20 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, aceasta nu se aplică in toate sferele de activitate din R. Moldova. O mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba romană, fără a fi sancţionaţi. Pe stradă, in magazinele centrale din capitală şi din celelalte oraşe ale RM se vorbeşte preponderent rusa. Panourile abundă in greşeli gramaticale, mulţi tineri preferă rusismele, iar unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului pe care il conduc. Iar situaţia lingvistică din Transnistria este o imagine fidelă a celei din URSS.Şi spaţiul nostru mediatic este ocupat, in principal, de posturi radio şi TV de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul RM - a fost desfiinţat in 1994 şi transformat in Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federaţiei Ruse. Să vedem ce cred unele personalităţi despre acest lucru.
Ion Ungureanu, ex-ministru al Culturii in primul guvern democrat al R.Moldova
"Nu ne-a ajuns nici tact, nici tărie de caracter..."
Au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii romane in RM, dar nu ne-a ajuns nici tact, nici tărie de caracter pentru a le implementa. De aici rezultă toate neimplinirile noastre. Pentru a realiza ceva, trebuie să fii tu insuţi convins de necesitatea a ceea ce faci. Noi nu am prea fost convinşi, am fost indecişi. Asta au simţit-o oponenţii noştri şi au interpretat legislaţia aşa cum au vrut ei.
Viitorul va fi aşa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-şi poate schimba caracterul. De noi depinde o chestiune: să convingem pe cei vizaţi că legile nu se discută. Precum la roşu nu se trece şi nimeni nu pune in discuţie aceasta, aşa-i şi cu limba de stat. Dacă nu o cunoşti, fii bun şi ocupă-te de altceva, nu lucra in structurile statului, care cer obligatoriu să cunoşti limba romană. Nu are importanţă cine eşti - deputat, prim-ministru ori simplu funcţionar. Aşa se procedează peste tot in lume.
Oleg Serebrian, vicepreşedinte PD
"Nu-i necesară forţa, ci inteligenţa"
Situaţia lingvistică din RM nu s-a schimbat esenţial nici după 20 de ani. Este o perioadă in care s-a realizat prea puţin in această direcţie. Autorităţile centrale niciodată n-au fost interesate s-o facă. Cunoscand foarte prost romana, au utilizat de cele mai dese ori ca limbă de cancelarie rusa. La Preşedinţia RM, dar şi in multe alte instituţii importante, rusa a rămas ca limbă de cancelarie şi foarte multe documente se traduc prost in romană.
In 2007, grupul deputaţilor social-liberali a venit cu o iniţiativă legislativă privind o mai bună cunoaştere a limbii romane de către funcţionarii publici, iniţiativă respinsă de majoritatea comunistă. Am dat alarma referitor la necunoaşterea limbii romane de către cinci membri ai guvernului de atunci. Propuneam, de asemenea, ca deputaţii care nu cunosc limba romană să urmeze un curs de instruire, ca să scutească pe viitor parlamentul de cheltuielile suplimentare, legate de traducerile simultane. Aceeaşi iniţiativă se referea şi la funcţionarii publici de nivel local. Deoarece moţiunea noastră de cenzură n-a ajuns să fie discutată in parlament, o vom readuce in atenţie.
Actuala putere este datoare să schimbe situaţia, cu indulgenţă şi delicateţe. Nu-i necesară forţa, ci inteligenţa. Trebuie să stimulăm interesul de invăţare a limbii noastre de către alolingvi, in primul rand - de către funcţionarii rusofoni.
Iurie Leancă, deputat PLDM
"Aş insista asupra reformulării denumirii limbii de stat"
După 20 de ani, s-ar părea că ar fi trebuit să avem o altă situaţie lingvistică in ţară. Sunt foarte multe de schimbat, ţinand cont de felul cum vorbesc limba romană copiii, elevii, dar şi maturii. Vedem deficienţe de exprimare şi carenţe. Statul n-a intreprins nimic pentru imbunătăţirea situaţiei limbii romane. Nici sistemul de invăţămant nu şi-a pus acest obiectiv. Cei care absolvesc şcolile, liceele trebuie să vorbească mult mai corect. Eu nu sunt pedagog şi nu cred că trebuie să invăţăm doar gramatica foarte sofisticată a limbii romane. Din păcate, din lipsa unui mediu adecvat, tinerii preferă rusismele. Mai este şi problema alolingvilor. După două decenii, ei nu vorbesc limba oficială a statului in care locuiesc. Deci, se impun nişte reforme, pe care trebuie să le preluăm din experienţa ţărilor avansate, fără a enerva pe cineva. Iar Legea cu privire la funcţionarea limbilor, dacă e depăşită, s-o modificăm. Eu aş insista şi asupra reformulării denumirii limbii de stat - nu moldovenească, ci romană.
Corina Fusu, deputat PL
"S-a incercat revenirea la politicile lingvistice sovietice"
Limba romană a avut de suferit mult in perioada guvernării comuniste. S-a incercat revenirea la politicile sovietice de promovare a unui moldovenism primitiv şi antiştiinţific. Problema limbii romane este una foarte importantă, pentru că ţine de identitatea fiecărei persoane in parte. Discuţiile despre limbă au fost provocate intenţionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactică de a sustrage atenţia oamenilor de la problemele lor adevărate. E vorba despre nivelul scăzut de trai, de cultură şi de civilizaţie. Cand acestea vor fi remediate, bineinţeles că limba romană va avea doar de caştigat. Legea despre funcţionarea limbilor, adoptată la inceputul anilor '90, a fost, pur şi simplu, neglijată. Să revenim la ea şi să sprijinim dezvoltarea şi a altor limbi minoritare in R. Moldova - limbile bulgară, găgăuză, romă. Limbile se pot dezvolta doar printr-o stimă reciprocă, nu prin falsificări şi minciună.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}