Indiferenta si incultura
adăugat 06 februarie 2008, 06:38, la Opinii / Editoriale
Andrei Pleşu, Marcel Iureş, Robert Turcescu, Mircea Cărtărescu sunt nume care doar câtorva dintre noi suna a CINEVA şi nu decât nişte litere alăturate nefericit. Parte de carte, Jurnalul Cultural, 100% sunt doar văzute în programul TV de sub telecomandă, fără însă a fi şi urmărite cu ochi avizi de cunoştinţe. Călăuza, Cetăţeanul Kane Orient Express sunt doar somnifere naturale. E cultură. Dar e şi enormul nostru laspus. Cum reuşeşte un preşedinte oligofren, nişte primari duhnind a rachiu ieftin, nişte funcţionari cu nasul până la Taipei 101 să ne cânte din ţambal melodii absurde sub care să danţuim. Pentru că suntem inculţi. Nu zice nimeni pe faţă. Zic însă multe cei ce ne conduc şi batjocora în serie căreia suntem supuşi zilnic. De ce ne-ar crede cineva ca fiind nişte inculţi? … v-aţi întreba. Rupem sute de pungi în şcoală şi liceu, zeci de flecuri schimbate, cărări bătătorite sau microbuse îmbâcsite şi la urmă să ne considere un aluat de orbi. Ce ne învaţă mii de ore şezute pe scaunele lipite de gumă din şcoală — să fim înebuniţi după formele şi versurile (sic!) neîmbrăcate a duduielor de la BANDEROS, să râdem ca idioţii cu ochii în calculator la glumele seci americane din filmele cu bugete cât PIB-ul nostru pe 2 ani, să ne uităm la ştirile morţii de la ora 5 ale serviciului funerar privat PRO TV. Acum fiţi sinceri vă rog, când aţi citit ultima voastră carte?, din propria iniţiativă fără acupunctura profesoarei de română, sau a lectorului? Biblioteca voastră se reduce doar la colecţii de cărţi de jucat? E logic cine sunt mai tari decât moldovenii în ce priveşte bilotul. Lăsaţi-mă să ghicesc cu ce vă este ocupat tot diskul C şi D: cu Brigada şi realităţi virtuale ale războaielor tribale, ale raliurilor underground, a sângelui duşman înroşindu-ţi ecranul. Râdem şi ne distrăm copios de adevărurile dureroase elegant enunţate de cei de la Planeta Moldova sau Grăieşte Moldoveneşte. Râdem de halul în care am ajuns să ne vindem prostia, şi încă sa ne simţim mândri atunci când aceşti "artişti" sunt invitaţi pe platourile emisiunilor din România, şi nu pot închega două fraze coerente în limba română. Teatrul şi Opera fără niciun dubiu sunt doar clădiri mari, care în oraşele Moldovei sunt sortite demolării acide, provocate de lichidul organic grăbit la aer de Chişinăul ieftin şi mult în litru. Adevăratele opere şi comedii se joacă în birturile de doi sau mai mulţi bani, în decorul sticlelor goale şi în ropotele de aplauze ale comesenilor imbujoraţi de licoarea adorată. Cutia Pandorei Moldoveneşti ar putea conţine mult mai mult, dar mă ineacă rusinea. Rămîne o concluzie ce taie în carne vie. Incultura şi indiferenţa, este diagnosticul nostru, al tinerilor dintr-o societate care se pretinde a fi democratică, suferim de o boală care ne va duce la pierzanie şi sclavie.Parerea mea:''nu generalizati!'' si inca ceva, nu cred ca e cineva care nu se uita la filmele de care ziceai. Si apoi cu cine suntem comparati in acest articol?
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
Dar cred ca mai dure sunt scaliile moldovenilor in Occident decit aceste cuvinte! Luati aminte!