InterfaÈ›a diplomaÈ›iei moldoveneÈ™ti: legalizarea Pactului Molotov-Ribbentrop

adăugat 18 aprilie 2008, 09:03, la Opinii / Editoriale

Indiferent de forma de guvernământ- statele acÈ›ionează în interesul lor naÈ›ional. Definirea interesului naÈ›ional depinde în mare măsură de tipul de societate internă È™i de cultura pe care o are un stat. Or, R. Moldova nu mai este capabilă să comunice fără "translator" È™i să emită semnale fără a nu apela la vechiul arsenal diplomatic sovietic.

România a fost primul stat care a încuviinÈ›at ca R. Moldova să existe pe harta politică, când aceasta È™i-a proclamat independenÈ›a la 27 august 1991. România a avut un rol major în promovarea imaginii R. Moldova pe arena internaÈ›ională. Dar, ce folos, statul român mai este bruscat de ticurile diplomaÈ›iei bolÈ™evice instaurate la ChiÈ™inău. Ultima mostră de declanÈ™are a unui "război al nervilor" din partea ChiÈ™inăului o avem la această oră.

Republica Moldova insistă asupra semnării simultane, cu România, a Tratatului de frontieră È™i a ConvenÈ›iei privind micul trafic de frontieră. Ministerul de Externe, cică È™i a Integrării Europene, de la ChiÈ™inău a difuzat un comunicat oficial în care invocă necesitatea semnării tratatului privind delimitarea graniÈ›elor ca premisă a reglementării relaÈ›iilor bilaterale româno-moldovene. Actul emis de diplomaÈ›ia de la ChiÈ™inău aminteÈ™te de declaraÈ›ia politică anterioară prin care Republica Moldova îÈ™i exprimă dorinÈ›a de a începe negocieri cu România pentru punerea în aplicare a regimului specific micului trafic de frontieră. În comunicatul MAEIE, se menÈ›ionează că în proiectul convenÈ›iei dintre Guvernul Republicii Moldova È™i Guvernul României privind micul trafic la frontiera remis de către autorităÈ›ile de la BucureÈ™ti se utilizează noÈ›iunea "frontieră de stat moldo-românească", termen care există de facto, dar care nu este juridic documentat în plan bilateral. Semnarea simultană a celor două documente ar consolida încrederea reciprocă È™i relaÈ›iile prieteneÈ™ti, se mai arată în comunicatul celor de la Ministerul Afacerilor Externe È™i Integrării Europene al Republicii Moldova.

Unde se află cauzele acestui inventat "război rece" declanÈ™at la adresa României? În imagini...În imagini preconcepute sau inspirate de diplomaÈ›ia rusească. Culmea, poziÈ›ia diplomaÈ›iei moldoveneÈ™ti pare deja uÈ™or de descifrat È™i de citit: când e bine la Vest, înjură spre Est È™i viceversa. AÈ™a că după ce Voronin a încăput în graÈ›iile lui Putin, Lavrov È™i Smirnov s-au schimbat priorităÈ›ile, accentele È™i reflexele.

InterfaÈ›a diplomaÈ›iei de la ChiÈ™inău

Pentru a evalua abordarea diplomaÈ›iei moldoveneÈ™ti practicată în raport cu statul român trebuie să stabilim următoarele elemente utilizate de aceasta:

-descurajare È™i îngrădire

Imitarea practicilor de succes a marilor puteri din perioada războiului rece È™i hărÈ›uirea statului român îÈ™i are un scop precis: modificarea viziunii de politică externă. La un moment dat s-a lansat prin diverÈ™i emitenÈ›i o poveste despre lipsa de strategie în raport cu R. Moldova. Conceptul de descurajare È™i îngrădire a fost aplicat în perioada Războiului Rece, care a oferit o perspectivă unică în relaÈ›iile internaÈ›ionale È™i a stabilit două opÈ›iuni de politică externă pe care le pot face statele: să aleagă să descurajeze È™i să aleagă să îngrădească/ să limiteze/ să È›ină în È™ah. Doar că în perioada "Războiului Rece" sovieticii erau acuzaÈ›i a fi expansioniÈ™ti, consideraÈ›i a fi o putere expansiune decât de status-quo. URSS tindea mereu spre obiective materiale sau posesiune- de exemplu teritorii, în timp ce americanii doreau obiective nemateriale sau de mediu- căi de a stabili cadrul general al politicii internaÈ›ionale. Care sunt obiectivele de care se ghidează diplomaÈ›ia moldovenească îmi este greu să cred că se află în curtea acesteia.

-dependenÈ›ă È™i interdependenÈ›ă sau interdependenÈ›ă È™i integrare

R. Moldova ca actor pe arena internaÈ›ională dispune de complexe È™i fobii răbufnite din perioada sovietică. DependenÈ›a de factorul estic, implicit a metropolei Moscova, a determinat statul moldovenesc să oscileze în propuneri È™i oferte. Adevărul este că R. Moldova a fost supusă, uneori, unui război economic, religios È™i informaÈ›ional din partea Rusiei. În multe privinÈ›e aceasta a arătat vulnerabilitate È™i incapacitate de reacÈ›ie faÈ›ă de factorul rusesc. DependenÈ›a energetică, producÈ›iei vinicole pentru piaÈ›a rusă a caracterizat statul moldovenesc incapabil de-a se lipsi de protectoratul rus. Aici, apare È™i cea mai spinoasă chestiune care se cheamă: Transnistria.R. Moldova este un actor, care, se pare, a insistat pe o serie de formule de dependenÈ›ă È™i interdependenÈ›ă, dar È™i de interdependenÈ›ă prin integrare: 1)CSI, Uniunea Rusia-Belarus, SEU, EvRazEs sau 2) GUAM, UE, Forumul de la Marea Neagră, însă nu a avut capacitatea să îÈ™i susÈ›ină eforturile. Cu regret, R. Moldova insistând pe o formulă de "neutralitate" a ratat beneficiile de care se bucură un actor politic internaÈ›ional în noua ordine mondială.Politica externă a R. Moldova nu a fost elaborată pe termen lung È™i poate fi catalogată a fi "urechistă", oportunistă. Sau poate a fost mânată de frica unor costuri imprevizibile a interdependenÈ›ei, care semnifică sensibilitate pe termen scurt È™i vulnerabilitate pe termen lung. Oricum, beneficiiile interdependenÈ›ei prin integrare ar fi schimbat lucrurile în bine, doar că acesta ar fi schimbat È™i caracterul intern al statului, ceea ce nu dă bine pentru "monopoliÈ™tii" comuniÈ™ti.

R. Moldova staÈ›ionează printr-o dependenÈ›ă È™i interdependenÈ›ă în raport cu Rusia.

-chestiunea de morală

În relaÈ›iile internaÈ›ionale un scop aparte È›ine de prestigiu, iar acesta de obicei apelează È™i la moralitate. După ce statul român, care a salutat primul independenÈ›a ChiÈ™inăului, a încurajat cel mai mult pe arena internaÈ›ională R. Moldova È™i a fost încuviinÈ›at de numeroase state ca fiind "avocatul natural" de drept, este astăzi atacat de către diplomaÈ›ia ideologică de la ChiÈ™inău. Ne întrebăm dacă acest "război injust" declanÈ™at de statul moldovenesc este dorit cu adevăratelea È™i cât costă moralitatea "comunistă"?

Politica de Bună Vecinătate

Statele slabe dispun de marje înguste de libertate. În prezent R. Moldova a preluat cinci preÈ™edinÈ›ii a instituÈ›iilor regionale: PCESCE, ICE, CEFTA, RACVIAC È™i SEEHN. Preluarea acestor instituÈ›ii a făcut ca statul prin reprezentanÈ›ii săi să declanÈ™eze o euforie de succes a diplomaÈ›iei sale ca urmare a acestui fapt. Deocamdată, succesul diplomatic este cel de accedere în funcÈ›ii de vârf al acestor instituÈ›ii È™i proiecte de cooperare regională, nimic mai mult. Planul de AcÈ›iuni R. Moldova-UE a rămas la aceeaÈ™i etapă de implementare. În afară de multă demagogie cu iz electoral, diplomaÈ›ia moldovenească nu a făcut nici un pas de implementare a unor proiecte viabile ce s-ar fi concretizat cu derularea unor proiecte comune între localităÈ›ile moldoveneÈ™ti È™i cele europene. Harta moldovenească mai staÈ›ionează la raioane, iar MAEIE nu îÈ™i are elaborată nici o strategie, plan de acÈ›iune( este un concept preferat la MAEIE) cu privire la cooperarea transfronatalieră È™i subregională. În afară de o reglare de conturi inventată la ChiÈ™inău pe dimensiunea Vestică, lipsa unui pachet cuprinzător ce ar evidenÈ›ia preocuparea de dezvoltare a regiunilor sale, de ajustare a acestora la standardele europene- la MAEIE nimeni nu se îndeletniceÈ™te. Întrucât, ChiÈ™inăul oficial a preluat cinci preÈ™edinÈ›ii a instituÈ›iilor regionale. Până în prezent nu există studii destinate conceptualizării politicii de cooperarea subregională È™i transfrontalieră, chiar dacă R. Moldova a fost parte la un proiect de acest tip pe timpul preÈ™edinÈ›iei lui Petru Lucinschi: euroregiunea "Dunărea de Jos" È™i "Prutul Superior". Cred că documentele referitoare la acestea se află azi depozitate în arhiva MAEIE. Nu de alta dar ai impresia, că noÈ›iunea de "transfrontalieră" este pusă pe picior de egalitate cu "Tratatul de frontieră"...

Miza problemei

Lipsa de succes pe direcÈ›ia europeană, eÈ™ecul total în relaÈ›iile cu Apusul sunt puse pe seama României. Summitul NATO de la BucureÈ™ti a redat clar că statul moldovean nu se bucură de sprijin pe arena internaÈ›ională. Chiar dacă maÈ™ina propagandistică a puterii de la ChiÈ™inău a dat drumul la o declaraÈ›ie politică, care, chipurile ar fi făcut ravagii în faÈ›a liderilor de pe mapamond, s-a adeverit că aceasta a fost spusă, citită la un dineu neprotocolar. Evident, insuccesul trebuia transformat în succes È™i a fost mediatizat "tostul" ca o declaraÈ›ie ce a lăsat "mască" toÈ›i participanÈ›ii prezenÈ›i la summit.

Recurgerea la metode de constrângere a elementului românesc pe teritoriul R. Moldova considerat a fi un principal stimulent la erodarea statalităÈ›ii moldoveneÈ™ti, dar È™i al caracterului de până acum al acestuia. Persoanele care se identifică cu spiritualitatea È™i factorul românesc, simultan se identifică È™i cu spiritualitatea europeană È™i euroatlantică.

Totodată, beneficiarii de paÈ™aport românesc se cred îndreptăÈ›iÈ›i să se creadă È™i posesorii de identitate europeană.

Să admitem că R. Moldova vrea în continuare să fie considerată o rezervaÈ›ie specială, un stat tampon în care se poate oscila de la un pol la altul, menÈ›inând intact statutul său pe care îl are în prezent.

Vrea R. Moldova să devină o nouă putere regională? Mă îndoiesc. Îi face Ministerul Afacerilor Externe È™i Integrării Europene din R. Moldova agenda de priorităÈ›i pentru statul român? Probabil, doar că aceasta se traduce: ingerinÈ›ă în treburile interne ale unui alt stat. Ca urmare, preÈ™edintele României Traian Băsescu a fost obligat să facă precizarea de rigoare, afirmând că în acest moment statul român nu este preocupat de "teoria frontierei" moldoveneÈ™ti.

De fapt, insistând pe formula unui Tratat de frontieră- R. Moldova vrea să legitimizeze Pactul adiÈ›ional secret Molotiv È™i Ribbentrop.

Dacă ne gândim bine generalul sovietic Vladimir Voronin, preÈ™edintele tuturor moldovenilor comuniÈ™ti, este un discipol a È™colii sovietice care la avut ca mentor pe Molotov.

În alt context, trebuie să spunem că titulatura de "Tratat de frontieră" este incorectă pentru că tratatul nu stabileşte modificări teritoriale, ci reglementează regimul juridic al frontierei care există deja.

Nu mai este de mirare că R. Moldova poate să stabiliască "parteneriate strategice" cu FederaÈ›ia Rusă, dar să evite formulări de genul "relaÈ›ii speciale" dintre România È™i R. Moldova. Guveranarea comunistă evită formule de "Acord Cadru privind Parteneriatul Strategic pentru Europa între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova", în locul acesteia insistând pentru titulaturi de tipul "Tratat între România şi Republica Moldova de Parteneriat şi Cooperare".

Dar, pe lângă toate acestea, R. Moldova insistă pe un "război al nervilor" din timpul Războiului Rece, asemănându-se cu o cucuvea care cântă o partitură străină.

Ideologia moldovenismului asumată la rang de stat se regăseÈ™te È™i în oferta emisă BucureÈ™tiului de către diplomaÈ›ia "pro-occidentală" de la ChiÈ™inău.

Pe cine faultează diplomaÈ›ia moldovenească? Pe ea însăÈ™i!

Autor: Octavian Sergentu
Sursa: www.presa.md