Lectie pentru Republica Moldova
adăugat 21 august 2008, 09:22, la Opinii / Editoriale
Cu toate ca conflictele inghetate din Republica Moldova si Georgia difera substantial intre ele, exista si unele momente comune. In ambele cazuri conflictele au izbucnit la faza desprinderii noilor state de URSS. Noile guvernari, lipsite de experienta si imbatate de euforie, au comis multiple greseli politice, unele dintre care au amplificat disensiunile din societate si au servit drept argumente in promovarea separatismului regional. Mai important este, ca atat in cazul Georgiei, precum si al Republicii Moldova, Rusia s-a impus in calitate de pacificator si mediator. In situatia cand comunitatea internationala era surprinsa de colapsul URSS si nu stia cum, si nici nu ardea de dorinta de a interveni in conflictele regionale, Rusia a impus, iar administratiile de la Chisinau si Tbilisi au acceptat semnarea documentelor, prin care au fost stabilite atat formatul procesului de negocieri, precum si cel al operatiunilor de mentinere a pacii.De atunci au trecut peste cincisprezece ani. "Unicele" formate de negocieri si de pacificare n-au dus la nici un progres in ceea ce priveste solutionarea conflictelor. In zonele de conflict, intr-un mod generos, au fost distribuite pasapoarte rusesti. Rusia s-a angajat sa-i apere pe cetatenii si "compatritii" sai, chiar daca unii dintre acesti cetateni rusi sunt antrenati in procese de distrugere a statalitatii R.Moldova si Georgiei. "Presedintii" regiunilor secesioniste se intrunesc regulat la Moscova, unde primesc indicatii de la functionarii suspusi rusi. Trupele paramilitare ale acestor regimuri sunt dotate cu armament si munitii rusesti, fiind conduse de ofiteri rusi. Iar in Osetia de Sud mai toata administratia locala, fara nici o jena, este formata din ofiteri rusi, trimisi in deplasare de serviciu chiar din Rusia.
Lasand la o parte nuantele ce tin de originea conflictelor, putem remarca o diferenta clara dintre Georgia si R.Moldova in ceea ce priveste comportamentul, sau mai bine zis - calitatea elitelor de la Tbilisi si Chisinau. Din 25 februarie 2001 conducerea R.Moldova investeste totul in idea de a reintregi tara printr-o intelegere amiabila cu Kremlinul. A urmat o avalansa de "initiative curajoase", incercari de solutionarea a conflictului prin pocainta in fata regimului de la Tiraspol, nenumarate proiecte de statute juridice speciale, "federalizare", "federatie asimetrica", Memorandumul Kozak, Planul Iuscenko etc. Profitand de aflarea PCRM la putere, Moscova a decis sa impuna o formula de "solutionare a conflictului", care i-ar fi satisfacut totalmente interesele si, in acelsi timp, ar fi sfidat viziunile UE si SUA. Or, aceasta incercare, materializata in calitate de "Memorandumul Kozak", s-a soldat cu un esec lamentabil.
Acest esec nu a schimbat multe in comportamentul Chisinaului. Ultimii doi ani toata lumea e buimacita de isteria informationala in jurul unei "intelegeri in pachet" dintre Chisinau si Moscova. Or, de data aceasta, aprobarea finala a acestei intelegeri miraculoase urmeaza sa fie realiazata in formatul 5+2. Putini sunt acei care au vazut variantele finale ale acestor intelegeri, dar se stie ca esenta lor se reduce la aceia ca Kremlinul, cedand "pionul transnistrian", poate sa obtina mai mult din partea Chisinaului, decat prin sustinerea regimului in frunte cu marioneta ruseasca Igor Smirnov. Si sa permita, in schimb, moldovenilor cuminti sa aiba si ei tarisoara lor neutra si integra. Cu alte cuvinte, fara a intra in detalii - si lupul satul, si capra teafara si varza intreaga.
"Revolutia trandafirilor" din Georgia a insemnat o cotitura radicala in comportamentul acestei tari, inclusiv in raport cu problema conflictelor din Abhazia si Osetia de Sud. In primul rand, venirea lui Mihail Saakasvili la putere a pozitionat clar Georgia pe harta geopolitica a lumii. Saakasvili a reusit sa restabileasca controlul asupra Adjariei, iar in raport cu Abkhazia si Osetia de Sud a fost aplicat un spectru larg de initiative si politici - de la curmarea fluxurilor de contrabanda prin zonele secesioniste, si pana la initierea programelor sociale pentru populatie, prin intermediul administratiilor de alternativa, loiale Tbilisi. Fiind presata de occident, Rusia a inceput lichidarea bazelor militare din Georgia. In schimb, Georgia s-a ales cu regimul de vize din partea Rusiei, isterie xenofoba si expulzari conform criteriului etnic din Rusia, blocada circulatiei aeriene si explozii inexplicabile la conductele de gaz din partea Rusiei. Ceea ce inseamna ca in Georgia, spre deosebire de Moldova, s-a purces la realizeaza proiectului politic de consolidare a statalitatii, dispunand de suportul din partea SUA si UE, si contrar politicii promovate de Kremlin.
Starea de spirite in jurul Georgiei s-a tensionat si mai mult dupa Summitul NATO de la Bucuresti, din aprilie 2008, unde s-a declarat ca Georgia si Ucraina vor deveni membre NATO. Razboiul din august din Georgia a scos in vileag mai multe lucruri, nedeclarate anterior. In primul rand, limbajul si argumentele invocate de Kremlin vorbesc despre o incercare a ultimului de a se razbuna pe Occident pentru ceea ce s-a intamplat in Jugoslavia si, in special, in cazul Kosovo. Juristul din talpa Dmitrii Medvedev citea staruitor de pe hartiuta in fata camerelor de luat vederi cuvintele "genocid", "epurari etnice". Mass media rusesti, "epurarea" carora a fost realizata inca de Putin, au inceput isteria cu cifre socante de 1600-2000 de morti din randurile populatiei civile din Osetia de Sud (cifre care nu vor fi confirmate de surse independente). Acelasi presedinte-jurist i-a primit la Kremlin pe marionetele sale de la Suhum si Thinvali, si a declarat ca statutul Osetiei de Sud si a Abhaziei urmeaza sa fie decis de popoarele lor, ignorand existenta Georgiei. Sau, mai bine zis, de cetatenii si "compatriotii" rusi, care locuiesc acolo, sub ocrotirea "pacificatorilor" rusi. Nu stiu in ce masura principiul moldovenesc "unde dai, si unde crapa" este universal pentru toti politicienii lumii. Dar, se poate de presupus, ca Rusia a dorit sa stopeze dintr-o lovitura aderarea Ucrainei si Georgiei la NATO, sa torpileze proiectele de transportare a hidrocarburilor din bazinul Marii Kaspice, ocolind teritoriul Rusiei, si, printre altele, sa-l inlature de la putere pe insuportabilul Saakasvili. Si, nu in ultimul rand, sa demonstreze ca gradul de suveranitate in CSI este determinat de tancurile rusesti. Cert este ca consecintele de lunga durata a acestui razboi vor depinde de capacitatea de consolidare si reactia din partea UE si SUA, precum si de comportamentul societatii georgiene. Pentru R.Moldova, in special, multe vor depinde de comportamentul Ucrainei.
S-ar putea afirma ca razboul din Georgia a demonstrat ca Rusia nu accepta suveranitatea tarilor pe ale caror teritorii exista conflicte "inghetate", controlate de aceeasi Rusie. Ca nu exista posibilitatea ca R.Moldova sa devina un stat suveran si integru in urma unui negot cu Kremlinul. Si ca este inutil sa dai din coada slugarnic in fata Kremlinului, visand la reintregirea tarii si la plecarea trupelor rusesti. Dar o asemenea afirmatie va fi una gresita. Deoarece aceste adevaruri neplacute sunt evidente inca din 1992. Dar numai nu pentru clasa politica din R.Moldova si societatea, care ii da nastere.
Prin urmare, lectia evenimentelor din Georgia va ramane neinsusita de noi. In schimb, vin alegerile parlamentare din 2009. Comunistii adevarati nu-si recunoasc esecurile! Nicicand, si indeosebi in campania electorala! Si nu putem exclude situatia ca intr-o zi se va anunta ca si cei din Transnistria doresc din rasputeri sa participe la alegeri. Fara evacuarea in prealabil a trupelor rusesti si in situatia cand "MGB" de la Tiraspol va intocmi lista politicienilor de la Chisinau, a caror aparitie pe malul stang va simboliza libera desfasurare a campaniei electorale in Transnistria. Mass media de la Chisinau, epurarea carora a fost facuta de PCRM, ii vor declara drept "tradatori" si "unionisti" pe toti oponentii acestui scenariu. Si acelasi "MGB", in ziua alegerilor, va informa CEC de la Chisinau in ce numar si pentru care partid a votat "pridnestrovskii narod". Cu consecintele de rigoare. Pentru Georgia, la moment, sunt posibile mai multe scenarii. Nu sunt sigur ca si pentru Republica Moldova.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲