O himeră bântuie Europa

O nouă serie de articole isterice despre acordarea cetăţeniei României cetăţenilor moldoveni a apărut săptămâna trecută în mai multe publicaţii europene. Dacă până acum despre pericolul fals de „extindere a UE prin uşa din dos” prin acordarea acestor cetăţenii a scris cu preponderenţă presa tabloidă din Italia, Marea Britanie şi Germania, miercuri subiectul a fost preluat şi de prestigiosul ziar francez „Le Figaro”.

Preşedintele interimar al R. Moldova Mihai Ghimpu afirmă că subiectul este artificial, iar UE nu are pentru ce să-şi facă griji. Preşedintele României Traian Băsescu susţine la rândul său că nu se teme de critica din presa străină pentru că România respectă legislaţia europeană şi nu acordă cetăţenie în bloc. Pe de altă parte, consilierul prezidenţial al lui Mihai Ghimpu, Dan Dungaciu, afirmă că, spre deosebire de România, R. Moldova are motiv de îngrijorare. Principala ţintă a acestor atacuri este R. Moldova care riscă să se discrediteze în ochii cetăţenilor europeni care vor decide aderarea sau nu a R. Moldova la UE.


UE se lărgeşte în secret?


Potrivit articolului apărut în ziarul francez „Le Figaro”, cinci milioane de persoane, cetăţeni ai R. Moldova, ai Macedoniei, Serbiei, Ucrainei şi Turciei pot obţine cetăţenie europeană care le este oferită în regim facilitat de către România, Ungaria şi Bulgaria. „Ţinând cont de presiunea migraţionistă şi de frica provocată de sindromul invaziei, UE şi-ar fi dorit ca cele trei state noi membri ale UE să renunţe la iniţiativele sale de acordare masivă a cetăţeniei”, se menţionează în articolul intitulat sugestiv „De la Atlantic şi până la Bosfor, UE se lărgeşte în secret”.

Din acelaşi text aflăm că România a acordat deja cetăţenie română unui număr de 120.000 de cetăţeni moldoveni, iar alţi 800.000 de moldoveni au depus cerere pentru redobândirea cetăţeniei române. 1,4 milioane de macedonieni şi 350.000 de turci pot obţine cetăţenie bulgară, iar 150.000 de ucraineni se pot face cu cetăţenie ungară. Aceste cifre sperie Europa, sugerează publicaţia.


Isterie artificială


Despre aceleaşi temeri ale UE se vorbeşte şi într-un alt articol apărut la sfârşitul săptămânii trecute în ediţia online a ziarului britanic „Time”. Totuşi, spre deosebire de articolele apărute anterior, cel publicat de „Time” încearcă să risipească îngrijorările artificiale. Astfel, în articol se menţionează că mulţi dintre cei cinci milioane de „potenţiali noi europeni” sunt deja cetăţeni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnici maghiari care locuiesc în România. Mai mult de jumătate dintre cele cinci milioane de persoane locuiesc în afara Uniunii, dar nu toţi vor folosi cetăţeniile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE.


Publicaţia atrage atenţia asupra faptului că mulţi experţi consideră că imigraţia şi migrarea postextindere nu au determinat creşterea şomajului în UE. „Cu toate acestea, sentimentul antiimigraţie se intensifică în UE, deseori agravat de politicienii care încearcă să îi acuze pe străini pentru problemele economice şi de criminalitate”, afirmă „Time”.


Băsescu nu se teme de critici


Chiar dacă potrivit unora apariţia tot mai frecventă a acestor articolele în presa europeană lasă impresia că este vorba despre o campanie îndreptată împotriva României, președintele României Traian Băsescu nu se teme de critica din presa străină. În cadrul unui interviu acordat portalului de ştiri „Hotnews”, Băsescu afirmă că nu are de ce să se teamă. „România respectă Convenția Consiliului Europei privind acordarea cetățeniei. Nu acordăm cetățenie în bloc, ci doar în baza cererilor unor oameni care nu sunt străini de România”, a declarat preşedintele român.


Potrivit lui Băsescu, acordarea cetățeniei române moldovenilor este, de fapt, restabilirea drepturilor oamenilor. „Tabloidele străine confundă și operează cu date neverificate. Anul acesta, circa 17.000 de moldoveni au primit cetățenia României, fiind vorba anume de cei care și-au pierdut-o abuziv. Majoritatea dintre ei rămân în România și nu pleacă în alte țări la muncă”, a precizat Băsescu.


Ghimpu: „E o speculaţie a presei”


Omologul său moldovean, Mihai Ghimpu, crede, la rândul său, că acest subiect stârnește speculații false. „Este o mare greșeală când se spune că oamenii vor să-și redobândească cetățenia pentru a pleca la muncă peste hotare. Pentru moldoveni, redobândirea cetățeniei este un principiu”, a declarat Ghimpu în cadrul aceluiaşi interviu susţinut împreună cu Băsescu.


Şeful interimar al R. Moldova afirmă că a discutat cu mai mulţi demnitari europeni şi niciunul nu a abordat acest subiect. „Este o speculaţie a presei. A început presa din Moscova, apoi din Germania şi nu ştiu pe unde a mai ajuns”, a spus Ghimpu, precizând că şi Germania acordă cetăţenie, şi Spania, şi Franţa, dar nu se face atâta vâlvă în cazul lor, chiar dacă numărul de cetăţenii acordat de aceste state este de zeci de ori mai mare decât cel acordat de România cetăţenilor moldoveni.


Pericol pentru R. Moldova


Dincolo de adevărul şi speculaţiile pe care le conţin aceste articole, consilierul lui Ghimpu pe problema Integrării Europene, Dan Dungaciu, întrezăreşte în aceste materiale un pericol concret pentru R. Moldova. „Mă tem că cel mai mult va avea de suferit de pe urma acestor articole R. Moldova şi cetăţenii săi. Şi asta pentru că deciziile de extinere şi cele de securitate ale UE depind tot mai mult de votul cetăţenilor din UE, exprimat prin referendum. Decizia de extindere va fi tot mai mult în mâna cetăţenilor. Astfel, chiar dacă ai îndeplinit condiţiile tehnice impuse pentru aderare, va trebui să ai şi OK-ul politic. Aceste campanii de presă vizează tocmai cetăţenii, întărind aceste asentimente complet iraţionale legate de teama faţă de străini, faţă de cei care le iau locurile de muncă. Acest fel de populism riscă să fie din ce în ce mai popular în UE cu repercusiuni asupra viitoarelor candidate pentru aderare”, atenţionează Dungaciu.


Campanie denigratoare dirijată


Consilierul prezidenţial este aproape sigur că apariţia acestor articole nu este întâmplătoare, ci face parte dintr-o campanie dirijată de cei care nu vor ca relaţiile dintre R. Moldova şi România să depăşească nivelul pe care l-a avut înainte de schimbarea puterii la Chişinău. „România şi R. Moldova nu se află pe primele locuri în topul ţărilor care acordă sau primesc cele mai multe cetăţenii europene. Marea Britanie a dat anul trecut 137.000 de cetăţenii, Franţa – 126.000 de cetăţenii, Germania – 90.000 de cetăţenii, România a dat maxim 15.000 de cetăţenii. Astfel, cifrele sunt incomparabil mai mici. Este greu să crezi că în patru state diferite, patru ziare diferite s-au înşelat în acelaşi mod. Cu atât mai mult că niciun oficial european nu a ridicat această problemă şi nici nu i-au reproşat României aşa ceva”, explică Dungaciu.


Pentru a aplana efectele produse de aceste articole, consilierul crede că R. Moldova poate miza doar pe avocaţii săi europeni, din grupul de prietenie: Polonia, Ţările Baltice, România. „Aceşti prieteni trebuie să convingă UE că R. Moldova nu este o ameninţare pentru UE”, a conchis Dungaciu.


„Jurnaliştii leneşi”


Consilierul primului ministru al R. Moldova, Nicu Popescu, îl contrazice pe Dungaciu. Potrivit acestuia nu ar trebui să căutăm conspiraţii acolo unde acestea lipsesc. Popescu afirmă că apariţia aproape simultană a acestor articole despre România şi R. Moldova în mai multe ziare europene se explică mai degrabă printr-o banală lene a jurnaliştilor de la aceste publicaţii, decât prin existenţa unei campanii orchestrată de anumite forţe.


„E vară, subiecte – mai puţine. Jurnaliştii sunt avizi de a scrie despre ceva, dar evenimente sunt puţine. Imigraţia şi cetăţeniile române în Moldova – un subiect care este întotdeauna „cald”, chiar dacă nu este o noutate. „Der Spiegel” publică un articol pe un subiect despre care se scrie anual de mai mulţi ani, dar care are priză la public. În lipsă de subiecte, acest „subiect” ajunge pe radarul jurnaliştilor leneşi din restul Europei, şi primiţi avalanşa „paneuropeană” de articole despre Moldova/România”, scrie Popescu pe blogul său, asigurându-ne că acest fenomen este intens răspândit, iar R. Moldova, pur şi simplu, a nimerit în faţa acestui tăvăluc al „jurnalismului leneş”.