Moartea afaceristului moldovean Igor Țurcan, spulberat marți în explozia unei mașini-capcană, în centrul Chișinăului, dezvăluie o lume în care crima organizată şi instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul aflat la graniţa de est a Uniunii Europene.

Asasinatul, investigat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), developează o realitate unde poliţişti şi criminali fac afaceri împreună şi unde politicul este doar o platforă pentru activităţi ilegale ce duc la crime violente.

Igor Turcan a fost unul dintre reprezentantii acestei lumi: pe scena publică, victima asasinatului era consultant politic, șef de federație sportivă și afacerist cu ochelari auriți și îmbrăcat la patru ace, în spatele cortinei însa, același Țurcan se mișca printre milioane de euro și afaceri subterane cu țigări, printre criminali condamnați, șefi din Poliție, interlopi periculoși și ofițeri de informații.

Bomba detonată la distanță, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova şi le-a pus cap la cap.

Conflictul. Plângeri penale de 40.000 de euro

Cu 50 de zile înainte de atentatul din Chișinău, pe 19 aprilie, soția lui Igor Țurcan deschide un dosar civil la Judecătoria raionului Criuleni. Aproape concomitent, femeia înregistrează și o plângere penală la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Juridic, acțiunile Rodicăi Cobzari-Țurcan se contopesc pentru că ambele privesc aceeași faptă și sunt îndreptate împotriva aceleiași firme: Bulgartabac Group MB SRL.

Ca parte civilă, soția lui Țurcan revendică o datorie de 650.000 de lei moldovenești (40.000 de euro) de la această companie. În prima instanță, Țurcan are câștig de cauză, dar Bulgartabac Group MB a atacat decizia la Curtea de Apel. Asta se întâmpla în mai. 

Țurcan a făcut afaceri cu această firmă în care OCCRP a descoperit prezenţa unor oameni de afaceri cu trecut criminal sau cu legături cu serviciile de informaţii sau Poliţia din Republica Moldova.

Criuleni. Fabrica de fum

În marginea orașului Criuleni, cu 200 de metri înainte de granița militarizată dintre Moldova și republica separatistă Transnistria, funcționează o fabrică de țigări. O hală mare albastră, câteva containere de transport și ghereta unui portar care bea votcă e tot ce se vede prin plasa de oțel a gardului. Restul reiese din documente: fabrica aparține Bulgartabac Group MB SRL- companie înființată în aprilie 2009. 

Oficial, acționarul majoritar (90%) al firmei este generalul (r) Igor Ștefan Ursachi din Serviciul de Informații și Securitate (SIS) - contraspionajul moldovenesc. Ursachi a activat în Subdiviziunea cu Destinație Specială Antiteroristă «Alfa» a SIS, de unde a ieșit în rezervă, retrăgându-se în afaceri și la conducerea unei organizații a veteranilor din Serviciu.

Acționarul minoritar (10%) al Bulgartabac Group MB este bulgar. Îl cheamă Manolov Chavdar Krastev și mai deține o companie în Sofia de intermedieri alimentare.

Director al firmei Bulgartabac Group MB este Iurie Ştefan Lungu - un fost ofițer de poliție care a lucrat în Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate și a Corupției. Asta până în octombrie 2002, când Lungu a fost condamnat la 20 de închisoare, fiind unul dintre cei care l-au asasinat pe Valeriu Rotari, zis „Zelionîi" - un așa numit „Vor v zakone" („hoț în lege"). Astfel se numesc șefii grupărilor criminale din fostul spatiu sovietic care urmează modelul de organizare piramidală al mafiei ruse. Împreună cu alți doi interlopi moldoveni, frații Vitalie și Pavel Levința, Iurie Lungu a comis crimele la comanda lui Popovici Gâlca Petru zis „Micu" - primul „hoț în lege" dovedit în Moldova care, la acea vreme, își lichida rivalii („Zelionîi", „Jeca") și care se află încă în pușcărie. Spre deosebire de Iurie Lungu și de frații Levința, eliberați în 2008, înainte de termen, pentru „comportament pozitiv".

Cu Lungu, Ursachi și Krastev a făcut afaceri Igor Țurcan, ucis marți în Chișinău. Ilustrativ e faptul că în momentul înființării, compania Bulgartabac Group MB SRL și-a declarat sediul social la aceeaşi adresă ca firma familiei Ţurcan, Seita Tobacco Co SRL (fosta East Consulting Company): Chişinău, str.Lazo Serghei, 21, o zonă centrală a capitalei moldovene. Ulterior, Bulgartabac și-a mutat cartierul general la Criuleni. În tot acest timp, Seita Tobacco Co, al cărei acționar principal (50%) este Rodica Cobzari-Țurcan, a rămas în afaceri de consultanță și furnizări cu fabrica de țigări de la Criuleni, administrată de Iurie Lungu. Tovărășia însă a celor trei din Bulgartabac cu familia Țurcan se termină brusc, în aprilie a.c., când certurile pe bani culminează în acuzații penale și un dosar civil aflat pe masa judecătorilor.

O lună și jumătate mai târziu, la nici 24 de ore de la decesul lui Igor Țurcan, Iurie Lungu urma să împartă o bancă într-un parc, alături de un vechi „coleg din Poliţie".

Chişinău. Întâlnirea din parcul Bucuriei

Parcul este situat chiar în fața sediului central al Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO), din strada Bucuriei, Chișinău.„Colegul" cel vechi al lui Iurie Lungu este locotenent-colonelul de Poliție, Alexandru Pînzari - actual șef adjunct al Secției de Contracarare a Grupărilor Criminale din cadrul DCCO și fost director-adjunct al DCCO.

Miercuri, în jurul orei 13, Pînzari și Lungu au petrecut aproximativ un sfert de oră împreună, pe o bancă, discutând pe un ton scăzut, într-o atmosferă relaxată. Scena a fost surprinsă de reporterii OCCRP aflați în proximitate. Contactat telefonic de catre OCCRP, după un scurt moment de ezitare, lt. col. Alexandru Pînzari a confirmat întâlnirea neoficială cu directorul fabricii de țigări din Criuleni: „Da,....ne-am întâlnit. Eu am fost coleg la Academia de Poliție cu Iurie Lungu, așa cum am fost și cu Igor Țurcan... Apoi, l-am predat colegilor de la Direcția de fraude care aveau misiunea să verifice activitatea economică a fabricii în cauză (de la Criuleni - n.r.). (...) Nu, nu vă pot spune dacă le-a furnizat vreo informație, nu sunt la curent cu ancheta. Da, eu l-am întâlnit pe Lungu în legătură cu acest caz, cu moartea lui Țurcan. Era angajat la decedat care avea ceva plângeri cu el și eu l-am chemat și i-am zis: <uite, mergem la colegii de la investigarea fraudelor ca ei să-ți pună întrebări>?..."

Acestea fiind zise de lt. col. Alexandru Pînzari, râmâne totuși neclar la ce „verificări economice" s-a referit acesta sau unde l-ar fi „predat pe Lungu", atât timp cât și unul și altul au plecat în direcții diferite: ofițerul spre sediul Poliției, iar interlopul spre o mașină înmatriculată în Chișinău.

Mai limpede e că în afacerile suspecte cu țigări din Moldova - un punct important pe harta internațională a contrabandei cu tutun, - sunt implicați foști polițiști specializați în crimă organizată care, la rândul lor, sunt conectați, prin cumetrii și afinătăți, la șefi actuali ai Poliției. În acest carusel, Igor Țurcan, și el fost absolvent al Academiei de Poliție, avea legături de afaceri cu mulți dintre colegii săi. O parte dintre ele s-au sudat în 2005, în orasul Orhei, în inima Republicii Moldova.

Citiți continuarea pe Adevărul.md.