La noul consulat român, moldovenii au venit în număr mare pentru cetăţenie, cu două zile înainte ca reprezentanţa să înceapă să funcţioneze în mod oficial. În faţa reprezentanţei româneşti de pe strada Sf. Nicolae din orăşelul cu aproape 150.000 de locuitori, s-au adunat zeci de moldoveni.
Au format o coadă lungă. Unii vor vize, însă cei mai mulţi speră să obţină cetăţenia română. „Doamnă, staţi la coadă. E acelaşi sistem ca la consulatul român de la Chişinău», îi spune un carabinier doamnei Ioana. Femeia, trecută de 60 de ani, îi zice, din 1991, de pe vremea lui Iliescu, încearcă să obţină un paşaport românesc.
„Nu m-a băgat nimeni în seamă aici în Bălţi. Nu vreau decât o pensie din România, nu vreau să mă mut acolo, că n-am casă», explică ea. Acelaşi lucru, să fie româncă cu acte în regulă, vrea şi Raisa. Are o fiică măritată în România care a primit cetăţenia română. „Fata mea va naşte în curând şi vreau să stau cu ea s-o ajut cu copilul. În România», povesteşte ea rugător.
Cu paşaport românesc, la muncă în Spania
Doi tineri, bine îmbrăcaţi, trec pe lângă coada formată în faţa consulatului român. Văd mirajul libertăţii de a circula în Uniunea Europeană. „Venim şi noi, luni, când se deschide, să facem cerere de cetăţenie română. Nu ne interesează România, că nu ne oferă condiţii de viaţă mai bune, niciun loc de muncă mai bine plătit. Dar ca români vom putea pleca la muncă, în Spania sau Italia», povestesc cei doi.
Consulatul, o vilă răsărită în oraşul cu 150.000 de locuitori, a atras mirarea vecinilor. „Păi ştii a cui a fost casa asta? A unui mare şmecher, Kiriliuc. A luptat în Transnistria şi apoi s-a făcut businessmen. Acu’ am auzit că e prin Canada. Alţii zic că are nu ştiu ce funcţie prin Crimeea», povesteşte un bărbat care stă chiar pe strada unde se află reprezentanţa română.
„Lasă tinerii moldoveni să iasă în lume, să vadă, să câştige. Ar fi ieşit oricum şi fără ambasada română, şi fără consulat», spune Vitalie Rusu, bălţean din tată-n fiu. „Am un văr, a studiat la Cluj, s-a întors aici şi n-avea ce face», spune Vitalie. Se opreşte din povestit pentru că pe stradă muncitorii aduşi de primar astupă gropile din asfalt cu pietriş.
Cârpeală în asfalt
Se vopseşte şi ce a mai rămas din bordură. Să fie lună când vin miniştrii de Externe român şi moldovean, la inaugurarea consulatului. Muncitorii bălţeni oftează uitându-se la zecile de oameni care stau la coadă şi apoi la strada lungă cu gropi de astupat, la blocurile scorojite şi rufele puse la uscat prin balcoane. „Să plece tinerii. Ce să facă aici? Oricum pleacă, spre România sau dincolo», spune unul dintre muncitori. Dincolo e Rusia.
Pământ românesc în BălţiConsulul general român de la Bălţi, Nicanor Teculescu, încolonează oamenii aflaţi la coadă. „Sunteţi bine-veniţi pe pământ românesc (consulatul), de luni, când începem activitatea consulară. Bine, ne aflăm şi aici pe pământ românesc», spune diplomatul.
Bălţenii se bucură. Înverşunarea comuniştilor lui Voronin care ani de-a rândul au refuzat deschiderea consulatelor de la Cahul şi Bălţi, acuzând autorităţile de la Bucureşti că fură poporul Republicii Moldova, pare că n-a intrat niciodată în casele moldovenilor de rând.
„Prezenţa acestor oameni la coadă e rezultatul unui vis de secole», se bucură diplomatul român. Cei doi miniştri de Externe taie panglica inaugurală, cu tricolorul românesc. Iurie Leancă îşi pune tacticos bucăţica decupată în buzunarul de la piept.
Semn de bun augur
Consulul român ţine să împărtăşească audienţei, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi oamenilor de la coadă, că în consulat şi-a făcut cuib o rândunică, lucru de bun augur pentru viitorul muncii din reprezentanţă. Se intonează imnul României apoi al Republicii Moldova. Între ele răsună Oda Bucuriei pentru Uniunea Europeană.
„Mi-aş dori pentru toţi locuitorii oraşului Bălţi ca acest consulat să devină un reper de europenitate, un loc de întâlnire, de dialog», spune Baconschi. Omologul moldovean este mai direct: „Ceea ce părea o misiune imposibilă s-a realizat. De ce se temeau adversarii noştri (comuniştii din partidul lui Vladimir Voronin, n.r.) am reuşit», declară cu zâmbetul pe buze Iurie Leancă.
Moldovenii, acasă
La o întrebare a ziarului „Adevărul» , şeful diplomaţiei din Republica Moldova spune că nu-i este teamă că politica Bucureştiului de acordare a cetăţeniei conaţionalilor săi va lăsa ţara fără tineri. „Ţinând cont de moştenirea grea (a comuniştilor, n.r.), nu este de mirare că moldovenii şi-au pierdut încrederea şi că încearcă să evadeze», spune Leancă.
„Suntem de nouă luni la putere, nu putem face miracole. Dar am convingerea că dintre cei care au plecat mulţi se vor întoarce», adaugă el. Oficialul admite că alegerile crează un context riscant înainte de alegeri, un eveniment riscant pentru ţară. „Cred că avem şanse să ne menţinem, noi, forţele democratice la putere. Vom continua reformele începute şi, odată ce vom avea creştere economică, moldovenii se vor întoarce în ţara lor», precizează el.
Prezent la inaugurare este şi primarul din Bălţi, Vasile Panciuc. A venit cu traducător pentru că nu vorbeşte decât rusa. A fost lăsat deoparte pentru că este membru al PCRM. Aplaudă alene şi înghite discursul triumfător al lui Leancă.
Refuză să spună dacă îi convine că numeroşi bălţeni vor deveni, curând, cetăţeni români. Primarul, coleg de partid cu Vladimir Voronin, spune că are viză pentru România. „Cetăţenie română mi-aş lua doar dacă ar fi vorba de viaţă şi de moarte».
Cât au costat consulatele
Ministrul Baconschi a promis că cele două noi reprezentanţe ale României, la Bălţi şi Cahul, vor îmbunătăţi calitatea serviciilor consulare din Chişinău, unde există zilnic peste 1.000 de cereri de viză, permise de mic trafic de frontieră, paşapoarte, cereri de redobândire a cetăţeniei române şi acte de stare civilă. La consulatul din Bălţi, ca şi la cel din Cahul, pot fi depuse acte pentru redobândirea cetăţeniei române.
Cele două reprezentanţe sunt prevăzute cu un sistem de ticketing. Asta înseamnă că vii, îţi iei un bileţel pe care este trecut un număr de ordine şi aştepţi să ţi se afişeze respectivul număr pe un panou electric sau să-l auzi în vreun difuzor. Mulţi se plâng ca asta înseamnă din nou stat la coadă ore-n şir.
Moldovenii vor avea acces la serviciile oferite de cele două noi consulate ale României începând cu 12 iulie. Toate taxele vor fi achitate exclusiv prin intermediul băncii. Cei nouă funcţionari ai consulatului de la Bălţi au fost selectaţi prin concurs din Centrala MAE, precum şi de la diverse misiuni diplomatice.
La 11 noiembrie 2009, Guvernul român i-a numit pe Dumitru-Nicanor Teculescu şi Genţiana Şerbu consuli generali ai României la Bălţi şi la Cahul, în Republica Moldova. Dumitru-Nicanor Teculescu este diplomat de carieră, deţinând gradul de ministru-consilier. Teculescu a fost consul general al României la Toronto, în perioada 2002-2008.
Bani europeni
Costurile sunt cam piperate în plină criză. Cumpărarea sediului din Cahul a costat 490.000 de euro. Construcţia şi reamenajarea sa au însumat alte peste 415.000 de euro. Imobilul din Bălţi a costat 750.000 de euro, construcţia şi reamenajarea — alte peste 230.000 euro.
Ministerul de Externe asigură însă că doar 10% din aceste sume au fost alocate de la bugetul de stat. 90% din investiţie a fost acoperită din bani europeni, mai concret din aşa-numita facilitate Schengen.