Momentul Unirii Basarabiei cu Patria Mama a fost marcat si in Senatul Romaniei
adăugat 31 martie 2011, 10:44, la Eveniment • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Cu ocazia sarbatoriri a 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mama, Romania, senatorul Viorel Badea a facut in cadrul sedintei Senatului Romaniei o declaratie politica in care printre altele subliniaza ca "Acum, când cad graniţele dintre state, este total nedrept ca în Europa să fie fortificată o singură frontieră: cea dintre români şi români", transmite Romanian Global News.
Iata declaratia politica a senatorului Viorel Badea:
93 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU PATRIA-MAMĂ ROMÂNIA
Să nu uităm Basarabia!
Cu 93 de ani în urmă, la 27 martie 1918, cei mai curajoşi şi mai responsabili politicieni pe care i-a avut Basarabia au votat democratic, în organul legiuitor Sfatul Ţării, cel mai măreţ act politic al Basarabiei – ACTUL UNIRII BASARABIEI CU PATRIA-MAMĂ,
ROMÂNIA – prin care s-a declanşat Marea Unire a întregului neam românesc. Iată textul Actului de Unire pe care l-au votat cei 86 de deputaţi basarabeni:
„Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România."
Prin acel act istoric s-a reuşit unirea tuturor românilor într-un singur stat, realizată pentru prima dată de Mihai Viteazul la 1600, dar şi înfăptuirea aspiraţiilor unioniste de sute de ani ale poporului nostru. Tot prin acel act politic, inclusiv prin reformele politice, economice, educaţionale, culturale de mare amploare pe care le-a propus regatului României, atât Basarabia, cât şi Bucovina şi Ardealul, dar şi ambele principate au fost salvate pe moment de ciuma revoluţiei bolşevice şi au modernizat România. Acele acţiuni, perfect democratice, au fost însă stopate cu cruzime de către cei care au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov şi au declanşat cel de al Doilea Război Mondial, una din crimele cele mai monstruoase împotriva umanităţii. Cu părere de rău, consecinţele acelui dezastru umanitar, inclusiv pentru România, nu au fost evaluate şi condamnate nici până astăzi de către forurile internaţionale.
Acum, când cad graniţele dintre state, este total nedrept ca în Europa să fie fortificată o singură frontieră: cea dintre români şi români.
Românii din Basarabia sunt europeni prin definiţie, locuiesc în spaţiul de geneză al poporului român, au aceleaşi tradiţii culturale şi economice. Ei contează pe susţinerea României în eforturile ei de integrare continentală, ca Republica Moldova să devină cât mai curând parte a marii familii europene.
La ora actuală România şi Republica Moldova se regăsesc în mai multe sărbători oficiale comune:
1) Ziua de 1 decembrie e serbată şi ca Zi Naţională a Românilor de
Pretutindeni;
2) 15 ianuarie e consemnată pe ambele maluri ale Prutului drept Ziua
Culturii Române;
3 ) 31 august, ziua când Limba Română a redevenit de stat în Republica Moldova, va deveni şi în România Zi a Limbii Române.
E un câștig comun, care trebuie fructificat.
În acest sens propunem:
1. 27 martie 1918, ziua când a început procesul de reîntregire a României, să fie sarbatorita ca Zi a Unităţii Poporului Român;
2. Să fie omagiat în Parlamentul României Sfatul Ţării ca organ democratic legiuitor care a declanşat Marea Unire a tuturor românilor la 1918. Să fie comemoraţi deputaţii – mulţi dintre ei fiind şi deputaţi în Parlamentul României – care au murit în gulaguri. Să fie înălţate monumente şi însemne reparatorii, pentru a se cinsti jertfa lor pe altarul Patriei;
3. Să fie reconfirmate prin vot simbolic de către Parlamentul României Actele de la 27 martie şi 27 noiembrie 1918;
4. Să fie repuşi cei circa 4 milioane de basarabeni şi bucovineni în drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni ai României;
6. Să se creeze o Comisie Parlamentară mixtă România – Republica Moldova care sa analizeze si sa faca publice consecințele Pactului dintre Hitler şi Stalin din 23 august 1939;
7. Să fie cinstit în permanenţă Actul Unirii Basarabiei cu mama sa, România, din 27 martie 1918. Acest act sa fie respectat şi sarbatorit de poporul român de pretutindeni.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲