Ministrul Teodor Baconschi l-a primit pe reprezentantul special al Rusiei pentru conflictul transnistrean, S. Gubarev, venit la Bucureşti pentru a avea consultări în problema transnistreană cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu.

În cadrul întrevederii ministrului Baconschi cu diplomatul rus au fost trecute în revistă evoluţiile pozitive înregistrate în ultimul timp în relaţiile bilaterale. Astfel, informează MAE, a fost evocată întâlnirea celor doi şefi ai diplomaţiilor în marja Adunării Generale ONU din septembrie, urmată de o „substanţială sesiune” a Comisiei Mixte Economice, la începutul acestei luni, la Moscova, precum şi de alte contacte ministeriale.

Ministrul român de Externe a salutat semnarea, cu ocazia Comisiei Mixte Economice, a Declaraţiei bilaterale privind Parteneriatul pentru Modernizare. La rândul său, ambasadorul Gubarev a declarat că asistăm la „restartarea dialogului politic” între România şi Rusia.
Ministrul Teodor Baconschi a exprimat aprecierea pentru organizarea prezentei runde de consultări, prilej foarte bun pentru cunoaşterea poziţiilor părţilor şi evaluarea perspectivelor de soluţionare a conflictului din Transnistria. Reprezentantul special al Rusiei a afirmat interesul Moscovei pentru a menţine dialogul politic cu Bucureştiul şi asupra dosarului transnistrean.

România sprijină identificarea unei soluţii durabile a conflictului

La rândul sau, şeful diplomaţiei a arătat că România sprijină identificarea cât mai rapidă a unei soluţii durabile a conflictului, care să asigure stabilitatea şi prosperitatea regiunii, pe baza respectării principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale R. Moldova în graniţele sale internaţional recunoscute.

Secretarul de stat român a salutat, în acest context, decizia din 22 septembrie de la Moscova de reluare a dialogului oficial formal în cadrul formatului de negociere „5+2”, exprimând aprecierea pentru eforturile depuse de Federaţia Rusă în acest scop. Oficialii au convenit continuarea dialogului pe problematica transnistreană între Bucureşti şi Moscova.

Vizita la Bucureşti a reprezentantului special al Rusiei în dosarul transnistrean, Serghei Gubarev, are loc în condiţiile în care se aşteaptă reluarea negocierilor oficiale pentru soluţionarea acestui conflict îngheţat.

Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când un reprezentant al diplomaţiei ruse care se ocupă în mod special de Transnistria vine la Bucureşti pentru consultări. Gubarev a fost numit în această funcţie în mai anul trecut, iar anterior de dosarul transnistrean s-a ocupat, timp de şase ani, ambasadorul cu misiuni speciale Valeri Nesteruşkin.

Prezenţa diplomatului rus, marţi, la Bucureşti intervine după ce la Moscova s-a decis, la 22 septembrie, că negocierile politice oficiale în formatul „5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean vor fi reluate, după o întrerupere de mai bine de cinci ani.

Negocierile în format „5+2” presupun participarea, în afara Chişinăului şi Tiraspolului, ca părţi implicate în conflict, a reprezentanţilor Rusiei, Ucrainei şi OSCE, care au statut de negociatori, şi ai SUA şi UE, care sunt observatori.

De remarcat, de asemenea, că vizita oficialului rus intervine într-un moment preelectoral pentru Tiraspol, iar Kremlinul, în premieră, nu-l mai susţine pe liderul separatist istoric, Igor Smirnov, ci pe un rival al acestuia. Igor Smirnov conduce Transnistria de aproape două decenii, iar Moscova - nemulţumită, se pare, de poziţia sa inflexibilă la negocieri - i-a sugerat să nu mai candideze pentru un nou mandat.

România şi problema transnistreană

În 1992, România a participat, timp de câteva luni, în cadrul mecanismului cvadripartit de negocieri pentru soluţionarea conflictului moldo-transnistrean. După semnarea Acordului de încetare a focului, în iulie 1992, la Moscova, mecanismul cvadripartit a fost desfiinţat. La negocierile ulterioare România nu a mai participat, fiind exclusă din formatul de negocieri. Ulterior, s-a motivat că România ia parte indirect la negocieri, prin UE, ca ţară membră.

La rândul lor, separatiştii transnistreni au exclus întotdeauna o participare a României la negocieri, acuzând şi temându-se că Bucureştiul urmăreşte, de fapt, să alipească teritoriul R. Moldova.

În condiţiile în care în ultimul an Germania s-a arătat interesată de rezolvarea conflictului şi a avut iniţiative diplomatice în acest sens, ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, declara, la 5 octombrie, că România capătă un rol deosebit de important în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.

Succesul negocierilor pentru reglementarea transnistreană depinde şi de poziţia României, declara preşedintele rus, Dmitri Medvedev, la conferinţa de presă comună după summitul franco-ruso-german de la Deauville, din octombrie anul trecut, când cerea României o poziţie calmă şi echilibrată în negocierile privind Transnistria.

Presa de la Moscova a scris de mai multe ori că Rusia ar vrea să soluţioneze conflictul transnistrean până la alegerile prezidenţiale din 2012, iar preşedintele Traian Băsescu declara în noiembrie, anul trecut, înainte de a pleca spre summitul NATO de la Lisabona, că este evident că în ultimele luni Moscova a dat semnale foarte serioase că este dispusă să discute cu Uniunea Europeană despre soluţionarea problemei Transnistriei. El a arătat că România susţine constant ca Rusia să-şi respecte angajamentele asumate la summitul OSCE de la Istanbul din anul 1999. Întrebat dacă vede posibilă o retragere a trupelor ruseşti din Transnistria, şeful statului a răspuns afirmativ. „Sau cel puţin înlocuirea acestora cu forţe ale UE în Transnistria. De ce să nu avem voie să gândim îndrăzneţ?”, a adăugat el.

Punându-i-se în vedere că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmă că în Transnistria ar reizbucni războiul odată cu retragerea trupelor ruseşti, Băsescu a arătat că acest lucru s-ar întâmpla dacă acestea nu ar fi înlocuite cu trupe ale Uniunii Europene. „Atenţie, nu vorbesc despre trupe româneşti, nici nu ar fi bine ca România să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria, exact pentru a da credibilitate unei înlocuiri a forţelor Federaţiei Ruse din Transnistria cu forţe ale UE”, a subliniat Băsescu.

Relaţiile dintre două ţări fuseseră zguduite de un scandal de spionaj

În aprilie anul acesta, secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut, la Bucureşti, o rundă de consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. Titov este oficialul rus cu rangul cel mai înalt care a venit în vizită oficială la Bucureşti în ultimii trei ani. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a venit în România în aprilie 2008, pentru a lua parte la summitul Consiliului NATO-Rusia, dar participarea sa nu a dat rezultatele scontate şi a fost privită cu precădere ca o încercare de intimidare.

Vizita viceministrului rus de Externe, Vladimir Titov, din aprilie anul acesta, s-a petrecut după ce în vara anului trecut relaţiile dintre România şi Rusia au fost zguduite de un scandal de spionaj, soldat cu expulzarea reciprocă a câte unui diplomat.

Între timp, relaţiile par să se îmbunătăţească, în special datorită domeniului economic, iar şeful diplomaţiei, Teodor Baconschi, a avut o întâlnire bilaterală în septembrie, în marja Adunării Generale a ONU, cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

(După TheEpochTimes)