![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (1)
Tipăreşte
Sus
Nicolae Popa: Fie că mă aflu în Transilvania, Banat, Dobrogea sau Basarabia peste tot mă simt ca acasă
adăugat 23 iunie 2008, 22:22, la Interviu / Reportaj
Interviu cu Nicolae Popa, vicepreşedinte CMR, deţinut politicDomnule Nicolae Popa, dumneavoastră veniţi destul de des aici, în Basarabia. De această dată ce v-a adus?
S-a creat un obicei ca atunci când vin în România să vin şi în Basarabia.De fapt, Basarabia tot România este. Fie că mă aflu în Transilvania, Banat, Dobrogea sau Basarabia peste tot mă simt ca acasă. O să vă spun de ce îmi place mai mult să vin în Basarabia. Îmi plac oamenii de aici şi parcă mă încarc de românism când vin aici, de lupta pentru promovarea ideii naţionale româneşti. Mă interesează, în mod deosebit, situaţia eroilor noştri din cel de-al doilea război mondial, care, practic, sunt presăraţi pe întreg teritoriul Basarabiei şi cred cu tărie că numai asumându-ne trecutul, revenind la origini, învâţând copii să-şi cunoască trecutul putem vorbi despre un viitor strălucit. Numai afirmându-ne trecutul, având o legătură trainică cu acesta putem să ne proiectăm viitorul. Generaţiile viitoare trebuie să cunoască de unde vin, iar aceste morminte trebuie făcute cunoscute lor, pentru că între noi şi cei de dincolo există o legătură transcedentală, întrucăt şi cei de dincolo se roagă pentru noi. Aşa s-a descoperit Ţiganca, dintr-o întâmplare. Probabil că cimitirul s-a dorit a fi o oază de închinare, de slavă întru Dumnezeu.
Aţi venit cu un şir de proeicte. Despre ce este vorba?
Primul proiect este legat Hagi Curda n.r. localitatea Camâşovca din Ucraina)- sat emenamente românesc, sat care are două comunităţi religiaose: una ce aparţine de Biserica rusă şi alta de Biserica românească. Acolo, la Hagi Curda, noi Consiliul Mondial Român(CMR) îi ajutăm, în limita posibilităţilor, să construiască o biserică proprie, fiindcă până acum li s-a îngăduit să-şi aibă serviciile duhovniceşti la o casă culturală. Cineva a dat foc clădirii bisericeşti şi am zis să ajutăm comunitatea locală. Iniţial am cumpărat un teren. Ne-am întâlnit domnul Iordăchescu la Hagi Curda şi acolo am stabilit ce facem. La o lună de zile a fost inugurarea, s-a pus piatra de temelie la care ai asistat şi tu. În total am oferit 44 500 dolari, plus ce am primit de la Departamnetul de Stat vreo 30 de mii de euro şi cum suma are echivalentul a 90 de mii de dolari s-a reuşit să construim biserica. Dar şi lotul de alături, unde stă părintele nou l-am cumpărat. Deci, avem două loturi acolo, dar am venit să şi le aducem banii şi într-o vizită de lucru: să văd unde s-a ajuns. E o bijuterie de biserică. Al doilea proiect a fost Ţiganca cu manifestările prilejuite de Înălţare, dar şi de Ziua Eroilor. La fel de important este şi proiectul ce ţine de Nicolăieuca, unde se finalizează nişte lucrări. Nicolăuieca se doreşte a fi un fel de al doilea cimitir Ţiganca ca impact, ordine, garduri. O acÈ›iune importantă este... Troiţa care a fost montată la Ialoveni. Împreună cu reprezentanÈ›ii Oficiul Eroilor din cadrul Guvernului României am discutat cu factorii de decizie de acolo să demareze un proiect cu un deviz şi în toamna aceasta vor începe lucrările de la Ialoveni, unde cred că va fi unul din principalele cimitire de aici. Este în primul rând foarte frumos, pentru că pe unde n-ai trece- se vede cimitirul din orice punct. Edilii locali vor să facă în spate şi o biserică sau o mănăstire, care să aparţină tot de România.
Cum aţi aflat despre problemele de la Camâşovca?
De pe Internet am aflat că li s-a dat o dată foc, apoi preotul a fost bătut i s-au aruncat gaze lacrimogene în biserică È™i aÈ™a am intrat în legătură cu cei de acolo. Am încercat prin e-mail, dar a fost imposibil aÈ™a că am trimis vorbă prin Eugen Tomac, care este unul din consilierii preÈ™edintelui Băsescu È™i este originar din Basarabia din Ucraina. AÈ™a am aflat despre ei È™i de faptul că ei au apelat la ajutor È™i că nimeni nu i-a ajutat. Ca orice lucru început trebuie treminat cum spun americanii ,, No matter what. Orice s-ar întâmpla noi trebuie să finalizăm È™i cât mai repede. Cred că È™i acum am să reuÈ™esc, când am să mă întorc în Ţară, am să pot să influenÈ›ez mai multe centre decizionale de acest punct geostrategic importatnt. Pe lângă faptul că e o comunitate profund românească localitatea Hagi Curda poate însemna ceea ce pentru ucraineni este Insula Șerpilor. Noi avem piciorul aici la ei, iar casa de la mijloc vrem să o dărămăm È™i să facem un fel de sală, bibliotecă să poate fi vizionate filme româneÈ™te să se citească cârÈ›i româneÈ™ti. Astfel încât să fie o oază de spiritualitate românească, un sâmbure de românism acolo.
Aţi fost vreodată în Transnsitria?
Am fost ăn Transnsitria acum 3 ani cu domana Valentina Ursu È™i cu Alina Sloninov. Am fost la o mănăstire È™i atunci am realizat chiar diferenÈ›a dintre basarabeni È™i transnistreni. Parcă era mai întuneric acolo, lumea mai negricioasă, mai speriată. Aici( în partea dreaptă a Nistrului-n.a.), mai poÈ›i întâlni pe cineva care zâmbeÈ™te, spre exemplu, tu, dincolo lumea e tristă, speriată. Èšin minte că întorcându-mă înapoi Alina a oprit maÈ™ina, s-a dat jos din aceasta È™i a dorit să intervieveze niÈ™te copii. Dar, ei s-au speriat È™i au fugit, cu toate că vorbeau româneÈ™te.
V-aţi gândit să vă extindeţi proiectele şi în regiunea transnistreană?
Mi s-a oferit acuma posibilitatea să ajut pe un părinte care are nevoie de cincii mii de dolari pentru finisarea unei biserici din regiunea transnistreană. Să dea Dumnezeu sănătate, ca economie Americii să fie tot atât de înfloritoare, dar nu ca şi acuma, pentru că dacă acolo va fi Doamne fereşte la fel ca şi aici atunci nu vă vom putea ajuta.
Aţi fost un duşman înverşunat al comunismului, cum credeţi că poate Republica Moldova scăpa de comunişti?
I-am vorbit şi domnului Dorin Chirtoacă că nu este posibil ca acesta să se manifeste aici. De asemenea, i-am vorbit de unitate naţională, că trebuie să se unească partidele, conceptele politice apropiate şi similare.Aici, sunt doar găşti: gaşca Serebrian, gaşca Roşca, acuma văd un domn Filat a făcut un alt partid. Mâine se va naşte un altul finanţat de un altul. Deci, sunt numai găşti şi interese economice, pentru că dacă ar fi patrioţii de altă dată- un Kogălniceanu sau un Brătianu, s-ar uni pentru a se elibera de dictatura roşie, de Voronin. Dar scopul lor nu este înlăturarea lui Voronin sau "binele naţiunii", ci a-şi ridica partidele cât mai sus pentru a avea avantaje economice. Sigur, că avem noi ceva în sângele nostru, că nu prea înţelegem cum să ne unim, mai ales, aici, în Basarabia. Cred că sunt şi interese care se plătesc. Cred eu că suntem plătiţi din afară ca să nu ne unim. Şi interesele celor din afară dar şi interesele pungii noastre dicteaza practic să stăm separaţi unul de altul. E dureros că am văzut aici palate, castele în această mizerie unde sunt bătrâni cu câte un dinte în faţă, chinuiţi.
Ce mesaj aveţi pentru tinerii basarabeni?
Am învăţat extrem de mult din SUA, chiar dacă am plecat la o vârstă foarte înaintată de 48 de ani. În acei 48 de ani, adunasem şi 14 ani pe care le-am petrecut în temniţele comuniste din România. Aici, lucrurile se pot schimba doar pe cale democratică şi ele se pot schimba. Evident, durează. Nimic nu se face peste noapte pentru că cel mai greu se schimbă omul. Îmi amintesc că nu demult am sărbătorit la Los Angeles 150 de ani de atestare scrisă a oraşului. 150 de ani a fost ieri şi pe atunci spune istoria, primar a fost Marius Kay, personaj vestit care l-a pus pe frate-său criminal de rând în funcţia de judecător. Au trecut 150 de ani ca în Los Angeles să avem şi Holywood-ul, să fie un oraş-minune, oraş mare. Şi, probabil, nouă ne trebuie 300 de ani, enorm de mult, dar se vor schimba lucrurile mai greu. Mesajul pentru tineri e să se angajeze politic, să nu stea nepăsători, să contribuie la bunul mers al societăţii. Şi să frecventeze biserica lui Hristos căci fără biserică nu există un viitor bun. Putem să ajungem la un anumit nivel material, să avem o stare foarte bună, dar din punct de vedere spiritual să fim un dezastru. Numai prin biserică, prin implicare în plan socio-politic putem schimba lucrurile.
#1860
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}