În ultimul timp, o parte a „presei noi” - şi aici mă refer la unele aşa-zise „portaluri de ştiri”, la „presa online” - substituie clasica „ştire de agenţie” prin surogate informaţionale, care nu comunică nimic nou şi relevant. În aceste „ştiri” nu se întâmplă nimic, „conţinutul” lor nu se referă la fapte şi nu răspunde la cele cinci întrebări fundamentale: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? Aceste „ştiri” de regulă au o singură sursă: talk-show-rile de la tv. A „strănutat” un lider politic la un talk-show – imediat apare „ştirea”! Fierbinte, ca o plăcintă scoasă de pe vatră. 

E o concurenţă mortală cine dă primul ştirea (nu contează calitatea, calitatea este sacrificată fără milă pe altarul operativităţii). Dacă o ţinem tot aşa, mâine bătălia se va da nu pe linia cine dă primul „ştirea”, dar cine o dă înaintea producerii evenimentului. Nu mai contează sursele, se citează după ureche, ghilimelele se pun la întâmplare, titlurile se confundă cu leadul şi nu sunt pur şi simplu „prea interpretative”, dar chiar intenţionat false, pentru a stârni interesul. Un titlu obişnuit, tradiţional, de genul „Deputatul comunist X critică guvernul” va apărea în presa online cam aşa: „Deputatul comunist X cere demisia guvernului, arestarea imediată a premierului şi judecarea lui pe un termen de cinci ani cu ispăşirea pedepsei într-un penitenciar cu regim sever”. Când, acum o lună, V. Voronin a participat la o zi de naştere la Cricova, unde era invitat şi M. Lupu, un portal de ştiri „a dat lovitura” şi a anunţat în titlu (!) că M. Lupu a avut o întâlnire cu V. Voronin în cadrul căreia aceştia au discutat despre alegerea preşedintelui republicii. În ultimii doi ani, a devenit la modă să se facă „ştiri” în baza declaraţiilor făcute de liderii politici la diferite posturi tv. Pentru această „presă” e o sărbătoare când la tv apare M. Ghimpu sau V. Voronin, orice declaraţie mai „deocheată” a acestora devenind subiect de „ştire”. Astfel, „ştiri” de genul „M. Ghimpu a declarat: „Iapa comunismului a murit. Gata, ea nu mai trage la căruţă”, cu litere de-o şchioapă, devin ştiri „de top” şi sunt cele mai „accesate”.

…În timpul acesta, însă, se întâmplă evenimente cu adevărat importante, dar care nu devin obiecte de ştiri pentru că „nu sunt interesante”, în ele lipseşte „senzaţionalul”. Recunosc, am citit cu un sentiment de ruşine (pentru mine şi pentru colegii din presa noastră) o ştire pe un portal de ştiri bucureştean, de care am dat întâmplător - www.InfoPrut.ro -, despre un eveniment care a avut loc săptămâna trecută la Comrat, în Liceul „G. Gaidarzhi”, unde a fost inaugurată filiala Centrului Educaţional şi Metodologic pe lângă Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură al R. Moldova. Printre oaspeţii participanţi la ceremonia de inaugurare s-au numărat ambasadorul Rusiei în R. Moldova, Valeri Kuzmin, şi şeful misiunii „Rossotrudnichestvo” („Cooperare rusă”). Reţinem din această ştire remarcile publicaţiei citate („Nezavisimaia Moldova”), un ziar care nu-şi ascunde orientarea filorusă şi procomunistă: toate costurile pentru promovarea culturii ruse în Găgăuzia şi le asumă Rusia şi că, chipurile, limba rusă „se confruntă cu presiuni din partea altor grupuri lingvistice”. Sireaca limba rusă! Vai de starea ei jalnică! Câte presiuni are de suportat biata limba rusă din partea limbilor găgăuză, bulgară, poloneză şi a altor grupuri lingvistice.

…De mai mulţi ani de zile în aşa-zisa Găgăuzie se întâmplă lucruri care ar trebui să pună pe gânduri la modul serios oficialii de la Chişinău. De fapt, de mai mult timp adevăratul centru pentru Găgăuzia nu e Chişinăul, ci Moscova, căci Moscova se comportă cu autonomia găgăuză cum se comportă cu o gubernie a sa din Federaţie. Ambasadorul Rusiei îşi ia dimineaţa ceaiul la Tiraspol, iar la prânz serveşte supa la Comrat. Din calcule electorale, dar şi din laşitate politică Chişinăul oficial se pare că nu-şi mai extinde suveranitatea asupra acestui teritoriu. E o situaţie gravă care însă nu deranjează opinia publică şi presa naţională de la Chişinău. Pentru noi nu este important ce a făcut V. Kuzmin la Comrat, dar ce a zis M. Ghimpu despre „iapa comunismului”.

Într-un cuvânt, daţi-ne circ, să ne distrăm, că de probleme ne doare capul şi ni se face rău! ...Iar o parte a presei online răspunde operativ acestei chemări.