La microfon e Vasile Botnaru, autorul si prezentatorul emisiunii duminicale Punct si de la capat. Astazi vom vorbi despre relatiile moldo-ucrainiene, vazute, deja, din punctul final al cursei electorale, care a tinut in sah nu doar Ucraina. Cum politica externa nu e un joc de zaruri, zic, sa incercam sa ne imaginam cum vor evolua aceste relatii, impreuna cu invitatii mei, analista de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi si expertul de la Chisinau in probleme de securitate regionala, Vlad Lupan.

Vlad Lupan: „Nu pot sa cred lucrul asta, din simplul motiv ca noile autoritati negociaza detalii tehnice, iar acordul de principiu, de cedare a pamantului, a fost semnat si promulgat de chiar presedintele Voronin. Asta pune punctul pe „i” in discutia in ce priveste cine a facut, cine le-a dat ucrainenilor dreptul sa negocieze pe acest subiect si cum. 

Anneli Ute Gabanyi: „Din ceea ce am putut sa cercetez eu, si am citit un studiu foarte bun al Victoriei Boian despre relatiile Republicii Moldova cu Ucraina intre 98 si 2008, este foarte clar ca pacatul originar, adica cedarea - si doamna Boian spune foarte clar - „transmiterea in proprietate”, adica posesiune, folosinta si administrare a sectorului de autostrada la Palanca a fost facuta inainte, de catre regimul Voronin. Deci, cred ca, este clara situatia. Numai ca ceea ce ma face sa ma tem putin este felul in care comunistii reusesc sa instrumenteze aceasta tema, intr-un mod foarte populist si s-o indrepte impotriva actualei Aliante si nu stim in ce situatie aceasta reorientare populista ar putea sa le fie de folos.”
Europa Libera: Privind la modul general: inainte vreme Kievul era considerat un partener strategic, natural al Moldovei, care se misca spre Uniunea Europeana. Cand a intervenit rivalitatea intre Iuscenko si Ianukovici, se considera ca Ianukovici ar putea fi omul, mai curand, al Moscovei. Acum, cand Ianukovici va deveni presedinte, putem spune ca nu mai avem un partener? Sau chiar un remorcher, care sa impinga din urma Moldova spre Uniunea Europeana?

Anneli Ute Gabanyi: „In ceea ce ati spus Dumneavostra mai inainte, ati idealizat putin atitudinea Ucrainei inainte de alegerile din 2004 si de aceasta departajare a rolului jucat, eventual, de Iuscenko si de Ianukovici. Tare ma tem ca chiar atitudinea domnului presedinte Iuscenko a fost mai duplicitara, ca sa spun asa, in ceea ce priveste, de exemplu, rolul Ucrainei jucat, atat in procesul EUBAM, cand, va amintiti foarte bine, ca ucrainenii au trebuit ca sa fie impinsi din spate, ca sa actioneze intr-un spirit, ca sa zic, pro european. Iar in al doilea rand, cred ca si propunerea Planul Iuscenko, asa cum a fost el, pe drept cuvant, cred receptat la Chisinau de catre specialisti, a fost cu doua taisiri si nu a fost numai in favoarea intereselor de securitate si de stabilitate ale Republicii Moldova.”
Europa Libera: Aici am sa va rog sa-mi ingaduiti sa ascultam parerea lui Edward Lucas, editor la saptamanalul The Economist: „Politica Ucrainei fata de Uniunea Europeana a fost foarte proasta, dar si a Uniunii Europene fata de Ucraina a fost dezastruoasa. Asa ca pot fi facute critici din ambele parti si cred ca Ucraina, chiar si sub Ianukovici, va ramane unde este, indiferent de ideile si interesele lui Ianukovici, el va trebui sa trateze cu Europa. Cred ca parteneriatul estic si presedintia poloneza a Uniunii Europene de anul viitor, intai a Ungarie si apoi a Poloniei, aceste doua tari vecine ale Ucrainei vor da un nou avant relatiilor dintre Uniunea Europeana si Ucraina. Nu putem decat sa speram ca cineva in Ucraina va lua in seama aceasta evolutie si-i va da un raspuns.” Asta este previziunea lui Edward Lucas de la saptamanalul The Economist. Domnul Lupan ce comentarii aveti?

Vlad Lupan: „Cred ca, in primul rand, trebuie sa intelegem ca situatia din Ucraina este rezultatul, intradevar, al unor procese democratice. E vorba de constructia unui stat-natiune, o constructie foarte grea. Ucraina are 16-17 ani, atat cat are si Republica Moldova. Este ca un tanar, care inca nu a reusit sa-si stabileasca identitatea foarte clar. Dar, totusi, as vrea sa mai adaug un element in ce priveste relatiei Republicii Moldova cu aceasta Ucraina, deci doi adolesceni pe arena internationala. Eu nu pot fi de acord cu ideea ca anterior Kievul a fost tratat ca partener strategic natural, care ne impinge spre Uniunea Europeana. Pur si simplu nu am vazut lucrul asta.

Chiar daca in perioada 2004-2009, in mod particular in 2005, in alegerile din Repblica Moldova, Ucraina ne-a sustinut, ca pe stat, in primul rand. Totusi am vazut ca aceeasi Ucraina nu a fost tratata ca un partener strategic. Chiar daca a existat aceasta fereastra de oportunitate. PCRM nu a reusit sa solutioneze problemele de proprietate in Ucraina, proprietatea Republicii Moldova, Palanca nu au reusit s-o solutioneze. Timp de opt ani de guvernare ei nu au reusit sa solutioneze cu Ucraina absolut nimic. Ba mai rau – au inrautatit relatiile, chiar daca Ucraina incerca sa ne asiste in felul in care putea.”
Europa Libera: Dar mi se pare logic, pentru ca Ucraina era generatoarea de revolutii portocalii, care facea alergii in mediul comunistilor.
Vlad Lupan: „Da, alergie si era vorba si de relatii financiare aici. Vorbim despre electricitatea care a fost cumparata de la Cuciurgan, de la Federatia Rusa, mai bine zis, prin intermediul unei firme offshore, care se presupune ca exista anumite interese financiare. Desi, era tara exportator al unor revolutii, nu au reusit sa solutioneze nici o problema de proprietate, care nu tine de revolutii, da tine de relatii, de negocieri, de capacitatea de negociere. Deci nu au fost capabili sa negocieze cu Ucraina si acuma spun ca uite, astea cedeaza nu stiu ce, cand ei, de fapt, au cedat tot ce se putea de cedat pana acum.
Au abandonat Ucraina in perioada crizei gazelor, atunci cand prim-ministrul Republicii Moldova a plecat la Moscova, iar Ucraina ne furniza noua gaz din rezervele sale, in momentul in care nu avea suficient pentru propriul consum. Ucraina incerca sa ne vanda electricitate mai ieftina decat Cuciurganul si, iata, noi tot de la Cuciurgan am cumparat mai scump. Prin asta, de altfel, acumuland in transnistria datorii mai mari pentru gaz.
Daca vorbim despre evolutiile din Ucraina, trebuie sa intelegem ca nici noi nu am facut in perioada respectiva ceva ca sa asistam Ucraina in miscarea sa spre Uniunea Europeana si sa imbunatatim relatiile. Iar pe de alta parte, de fapt, am agravat situatia si suntem martori ai acestei agravari acum.
Europa Libera: Doamna Gabanyi!
Anneli Ute Gabanyi: „In primul rand as vrea sa-i dau dreptate si colegului Lupan – comportamentul neprevizibil si uneori in balanta al acestor „doi adolescenti politici” s-a conditionat reciproc si cred ca la inceput a fost realmente, cred ca in anul 1992, de exemplu, cind s-a incheiat tratatul intre cele doua state a prevalat speranta, ca vor putea sa mearga pe un drum mai drept impreuna, intr-o oarecare inter-conectare strategica catre Occident. Insa intervenind si problema unor forte interne, care in mod evident au incercat sa traga acele tari in alte directii, cred ca aceasta interconditionare intern-extern a cauzat si o inrautatire, cel putin, temporara in relatiile bilaterale.
Cred ca, ceea ce am aflat din citatul ziaristului Edward Lucas, este de asemenea fosrte corect si recunosc, in ceea ce am publicat eu de mai multe ori, am pus, ca sa zic asa, accentul la fel de mult pe lipsa de intelegere a institutiilor euro atlantice, pentru importanta strategica, mai ales, geopolitica si a acestor tari. Adica atat a Moldovei, cat si a Ucrainei si incercarile lor de a se apropia atat de NATO, cat si de Uniunea Europeana au fost, cred, privite, fara a tine cont si de interesul strategic al tarilor occidentale. Deci, foartea adevarat, vina, daca se poate vorbi asa, trebuie plasata pe ambele directii.”
Europa Libera: Edward Lucas mai constata ca: „Nu cred ca ar putea sa fie mai rau, decat a fost sub domnul Iuscenko”. Intrebarea este daca pentru Moldova va fi mai simplu, atunci cand nu va mai fi rastignita intre doua poluri de atractie, care erau o vreme antagoniste, cel putin pareau a fi, sau erau considerate – Rusia si Ucraina. Acum daca sa admitem ca Ianukovici va fi cumva mai armonios in relatiile cu Moscova, Chisinaul va avea de castigat, sau, dimpotriva, va avea doi adversari puternici si va trebui sa faca fata acestui meci complicat? Ce credeti, doamna Gabanyi?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu cred ca Moldova ar trebui sa se astepte la presiuni sporite din partea Ucrainei, atat in aceste probleme actuale, adica Palanca si, mai ales, Giurgiulesti, unde exista si interese ucrainene de a deranja, eventual, pe mai departe constructia si largirea acestor constructii de la Giurgiulesti.
Pe de alta parte cele spuse de domnul Ianukovici, de exemplu, in legatura cu prelungirea Acordului asupra Krimeei arata foarte clar ca este de acord sa faca niste pasi, pe care Iuscenko, in mod clar, nu a dorit sa-i faca, daca ne gandim la comportamentul Ucrainei in timpul crizei georgiene. Deci, pe de o parte, o posibilitate ca Ucraina sa devina mai insistenta in a pune presiune politica asupra Krimeei arata, ceea ce ar putea sa-i inrautateasca situatia de securitate.
Pe de alta parte, insa, daca Occidentul, daca Statele Unite, daca statele NATO si UE vor intelege acest joc si aceasta situatie geopolitica ar putea, eventual, sa ajunga la concluzia ca trebuie facut ceva, pentru a ajuta Moldova sa reziste unor astfel de presiuni, care sunt pe de o parte direct rusesti, pe de alta parte, precum cred ca va fi cazul – indirect, prin instrumentul Ucraina. Si atunci intrebarea este – ce concluzie vor trage statele occidentale in legatura cu importanta geopolitica a Republicii Moldova si asupra Krimeei arata, care ar trebui sa fie luate pentru a sustine Republica Moldova.
Europa Libera: Domnul Lupan, Dumneavoastra ce credeti despre umbrela GUAM, pe care, se pare, ca o va pierde Moldova?
Vlad Lupan: „Umbrela nu a existat.”
Europa Libera: Eu conventional am spus.
Vlad Lupan: „Oricum n-a existat.”
Europa Libera: Hai sa zicem – duetul cu Kievul impotriva Moscovei, conventional, iarasi...
Vlad Lupan: „Nu cred ca putem vorbi despre un duet de acest gen.”
Europa Libera: Nu ne ducem inapoi. Inainte sa privim. Deci, totusi a fost o iluzie ca Kievul era mai portocaliu. Chisinaul avea sanse in sensul asta, sa fie in tandem, sau incerca sa speculeze. In problema transnistreana, atunci cand avea nevoie sa lupte cu Moscova, cu Kremlinul. Acuma, se pare, a ramas singura in teren – Moldova impotriva a doi adversari, daca este adevarata aceasta senzatie si se complica sau nu viata Chisinaului?
Vlad Lupan: „Pai asta incercam sa spun, ca nu este exact asa. In primul rand nu putem vorbi despre o umbrela a GUAM-ului. Nu putem vorbi despre un tandem din partea Ucrainei si Rusiei fata de Republica Moldova. Cu siguranta vom vedea o Ucraina, care se va comporta ca si anterior guvernarii oranj. Intr-o maniera relativ dualista, cu o fluctuatie in ceea ce priveste relatia cu Uniunea Europeana si Federatia Rusa. Pe de o parte.
Pe de alta parte, asa cum ati citat ministrul justitiei, este greu sa negociezi cu Ucraina. Tocmai in perioada lui Ianukovici persoanele care s-au ocupat de Republica Moldova au vazut ca este posibil sa exerciti presiuni asupra Krimeei arata si Republica Moldova sa cedeze. Asta era situatia cu inchiderea podului feroviar intre Republica Moldova si Ucraina, si...”
Europa Libera: Din ratiuni tehnice, asa se spunea atunci...
Vlad Lupan: „Se spunea din ratiuni tehnice, dar in realitate, desigur, ca nu era asa. Republica Moldova a redirectionat traficul pe o ruta de doua sau de trei ori mai mare si a marit preturile pentru tranzit tot de cateva ori. In asemenea circumstante, ucrainenii au incercat sa negocieze si Republica Moldova nu a fost tocmai foarte flexibila. Si atunci, cand s-a inchis podul, dintr-odata Republica Moldova a fost foarte flexibila, sau sa zicem flexibila.”
Europa Libera: Dar nici nu a trimis inapoi trenurile pe la Tiraspol...
Vlad Lupan: „Da, dar a rezolvat problema principala, de pret. Tocmai oamenii lui Ianukovici au vazut foarte bine ca se poate negocia cu Republica Moldova intr-o maniera dura. Cu siguranta va fi greu si cu siguranta acest lucru va insemna presiuni, dar cu ucrainenii niciodata n-a fost intradevar usor de negociat. Acum elementul central pentru Chisinau va fi urmatorul. Asa cum s-a intamplat si cu EUBAM, cand incercam sa-i presam pe ucraineni.
Daca Ucraina va exercita presiuni asupra Krimeei arata si daca Republica Moldova va fi considerata de catre Uniunea Europeana drept ca caz-exemplu, inlocuitorul Ucrainei, in calitate de lider pe integrare europeana in Europa de Est, daca vom reusi aceasta performanta – sa ne plasam in calitate de lider pe integrare europeana, pe reforme, atunci interesul Uniunii Europene s-ar putea sa creasca oarecum, vis-a-vis de Republica Moldova, cel putin. Si atunci, posibil, ca Uniunea Europeana ar putea sa ne asiste, asa cum a facut in cazul EUBAM, atunci cand a exercitat presiuni asupra Krimeei arata ca autoritatile din Ucraina sa accepte aceasta misiune – EUBAM.”
Europa Libera: Doamna Gabanyi, Dumneavoastra credeti ca Moldova poate deveni fruntasul clasei?
Anneli Ute Gabanyi: „Eu cred ca Moldova trebuie sa devina fruntasul. Am pledat de multa vreme, in ciuda unor performante nu intotdeauna incantatoare in ceea ce priveste anumite sarcini interne ale democratizarii din Republica Moldova. Totusi, cred ca ar fi un lucru foarte bun, in primul rand, ca Uniunea Europeana sa disocieze Republica Moldova si Ucraina. Acest lucru nu a fost niciodata prea convingator. Iar in momentul acesta, cred ca ar trebui sa devina o realitate.
De altfel, un principiu al procesului de integrare in Uniunea Europeana – fiecare tara sa reuseasca pe meritul ei si nu in tandem. Al doilea lucru ar fi, eventual, interesant pentru Uniunea Europeana sa dovedeasca, atat Ucrainei, cat si altor tari, avantajele unei politici pro europene corecte din partea unei tari din Est, prin faptul ca aceasta tara este mica si cu mijloace financiare relativ reduse, se pot gasi niste solutii si se pot avea succese, care ar putea sa devina un fel de far pentru celelalte tari mai mari si mai complicate. Deci, Uniunea Europeana trebuie foarte repede sa vada acest avantaj pentru politica ei si sa-si schimbe atitudinea, asa cum am sugerat, fata de Republica Moldova.
N-as vrea sa merg asa de departe, desi si acest lucru ar fi o solutie foarte buna, ca la acest moment Republica Moldova sa fie trecuta pe relatia statelor Sud-Est europene, dandu-i-se o perspectiva de integrare, cel putin nu lipsind-o de o o perspectiva de integrare intr-un viitor cat de cat indepartat, dar ma tem ca aceasta solutie nu va fi luata.”

Vlad Lupan: „Pentru scopul integrarii europene, Republica Moldova si Ucraina ar fi bine sa fie disociata. Pentru scopuri geostrategice, Ucraina cu siguranta este un partener extrem de important si atentia Uniunii Europene si a Statelor Unite in zona respectiva trebuie numaidecat sa se continue sa se axeze pe Ucraina. Astfel promovand politica implicarii Ucrainei, decat politica plasarii Ucrainei in cosul cu Rusia. Cu cat mai mult o sa plasam Ucraina in cosul cu Rusia, cu atat mai repede ea va merge incolo, iar noi tocmai asta nu ne-am dori.”
Europa Libera: Adica in cazul lui Ianukovici sa vedem partea pro-europeana a paharului si nu partea pro-rusa, da?
Vlad Lupan: „Pai, el a si votat unele lucruri, care probabil sunt tratate drept antiruse. Cu siguranta putem, cel putin, stabili contacte si sa dezvoltam aceste relatii. Nu va fi usor, fara indoiala, va fi mult mai greu, probabil decat pana acum, dar daca nu facem nimic, rezultatul va fi mai rau.”
Europa Libera: Nu stiu daca sa deschid acest subiect, dar vreau sa va intreb, totusi, pe final, cat de mult a complicat situatia Chisinaului oferta Bucurestiului de a gazdui elemente ale scutului antiracheta si reactia care a urmat, sonorizata cumva de Smirnov, poate cam incredibil, poate ridicol pentru unii, dar suficient de grav pentru altii.
Anneli Ute Gabanyi: Eu sunt de parere ca Republica Moldova ar trebui sa incerce, printr-o analiza judicioasa a specialistilor pe care ii are in mod evident sa profite de aceasta situatie, decat sa fie lovita de aceasta noua dezvoltare, care de altfel contine si alte elemente, care s-au vazut foarte bine la Munchen, la utima sesiune de securitate. Parerea mea este, ca daca Republica Moldova va reusi sa arate ca, in acest context geopolitic, atitudinea ei de pana acum de neutralitate, care era, dupa cum cred eu, o neutralitate defensiva, incercand, ceea ce nu a reusit, sa scape de armamentul si cat au mai ramas din trupele ruse stationate in Transnistria.
Daca, deci, Republica Moldova ar putea sa profite de aceasta exarcerbare, ceea ce este clar, a tensiunilor NATO, anti-NATO din acest spatiu, respectiv SUA-Rusia din acest spatiu, atunci ar fi un lucru benefic si in continuare, cred, o actiune de recunoastere a acestei pozitii speciale a Republicii Moldova in acest spatiu de catre puterile occidentale. Similar mutatis-mutandis, cu atitudinea pe care a luat-o in 1955 vis-a-vis de proiectul Austriei, prin care s-a reusit retragerea tuturor trupelor de pe teritoriul acestei tari si pastrarea neutralitatii, insa pro occidentala a Austriei. Cred ca s-ar putea deriva anumite idei, cum ar putea fi sustinuta aceasta sansa pentru Republica Moldova de a scapa, eventual, de trupele si armamentul rusesc din Transnistria si de a-si solidifica situatia securitatii statului.”
Europa Libera: Domnul Lupan?
Vlad Lupan: „Situatia Moldovei nu s-a complicat. Situatia Moldovei a devenit mai buna. Suntem acoperiti de un scut antiracheta. Este asigurata de catre un alt stat, pe gratis, securitatea statului tau. Oferta lui Smirnov eu am numit-o aberatie, pe blogul meu, pentru ca Federatia Rusa nu poate sa-si permita amplasarea unor Iskander-uri pe teritoriul unei regiuni necontrolate. Acum, dupa razboiul din Georgia cu atat mai mult, dar nici inainte.
Prin definitie, Federatia Rusa nu mai poate sa mai bage trupe in Republica Moldova, atunci cand toti se cearta pe subiectul Republicii Moldova, de ce nu-si retrag trupele de acolo. Financiar, Federatia Rusa nu poate sa-si permita asa ceva. Este doar un semnal, adresat Kremlinului, un semnal de obedienta. Cu cat mai mult discutam aberatiile lui Smirnov, cu atat mai rau poate sa fie. Pentru ca poate cineva sa ia in serios si asemenea declaratii.
Federatia Rusa oricum este interesata de aceasta zona a Marii Negre. Da? Vorbim despre zona Marii Negre. Pe de o parte, Federatia Rusa nu este atat de antagonizata de acest scut plasat in Romania. Reactiile ei au fost cu mult mai moi, decat cele in Cehia sau Polonia. De altfel, nu vad cum sa-i deranjeze scutul in Romania, la o asemenea distanta de hotarele lor si care, de altfel, nu acopere nimic din rachetele, eventuale, ruse lansate, unde? O reactie absolut normala in asemenea circumstante, cand nu te simti vizat direct.”
Europa Libera: In concluzie: Dumneavoatra credeti ca nu se va intampla nimic si nu trebuie sa ne agitam.
Vlad Lupan: „Cred ca noi o sa avem o situatie mai buna pentru Republica Moldova, pentru ca amplasarea scutului inseamna si o implicare si un interes, as sublinia cuvantul interes, al Statelor unite fata de Republica Moldova, tocmai din cauza conflictului transnistrean. Federatia Rusa, de asemenea, va avea interes fata de Republica Moldova, si fata de Romania, si fata de scut, natural. Dar Federatia Rusa nu poate sa faca mai rau pentru Republica Moldova. Ce poate sa se intample mai rau cu acest conflict transnistrean realmente decat este? Nimic realmente. Nu, va recunoaste Federatia Rusa independenta Transnistriei, mai rau nu poate fi. Atunci avem un element pozitiv - implicarea SUA in aceasta zona. Eu zic ca e mai bine.”
Anneli Ute Gabanyi: „Care a fost ajutorul Statelor Unite si ale NATO in cazul Georgiei? Nu s-a vazut si nu s-a demonstrat, din pacate, sau din fericire, foarte clar, ca nici Statele Unite si nici NATO sunt gata sa, cum se spunea mai inainte, sa moara pentru Tbilisi. Adica nu au demonstrat si actiunile urmatoare ale Rusiei in regiune. Si chiar si actiunile foarte recent, atitudinea fata de Abhazia, ca Rusia a reusit sa-si realizeze scopurile in Georgia...”
Vlad Lupan: „Aveti dreptate, cand vorbiti despre vecinul Federatiei Ruse, Georgia, care se afla la frontiera si unde Federatia Rusa isi poate amplasa armamentele in mod direct. In al doilea rand, eu am subliniat, interes. Interes nu inseamna o sustinere SUA din punct de vedere militar – Republica Moldova nu are de gand sa-si restabileasca controlul asupra Krimeei arata prin forta. Vorbim despre interesul politic fata de Republica Moldova si de insecuritatea din aceasta zona. Implicarea pe subiectele de securitate europeana pe acelasi subiect al noii arhitecturi europene de securitate. Deci e vorba despre un interes politic.”
Europa Libera: Mie mi se pare ca aici ati cazut de acord ambii, ca acest interes sporit pentru aceasta zona, inclusiv din cauza schimbarilor de la Kiev, inclusiv din cauza elementelor de scut antiracheta, trebuie sa fie convertit. Nu? Doamna Gabanyi?
Anneli Ute Gabanyi: „Sunt absolut de acord. Noi am ajuns pe drumuri diferite la aceeasi concluzie. Si poate sa mai adaugam si faptul ca nu prea mai exista alte foruri, in care pot discuta eventuale dislocari, sau chiar, dupa cum a spus domnul Lupan, chiar amenintari cu dislocare, absurde in sine. Dar ganditi-va ca Tratatul FACE nu mai exista, adica a fost abandonat unilateral de catre Rusia. Respectiv, nu se mai tine cont de el, iar OSCE-ul si-a dovedit din plin lipsa de eficienta.
Acum Rusia spera ca prin aceasta lipsa de foruri si de acorduri sa poata sa-si impuna noul proiect de arhitectura de securitate. Care are valente foarte interesante, analizate si in presa occidentala, drept ca ar exista, si aici cred suntem de acord, in aceasta situatie speciala noi posibilitati pentru Republica Moldova, sa-si dovedeasca, in primul rand, utilitatea si importanta geostrategica pentru Statele Unite, pentru aliantele euro atlantice, iar, pe de alta parte, si in Republica Moldova sa se clarifice optiunile pentru viitoare politica de securitate.”

Doamnelor si domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astazi, la care au participat analista de la Berlin Anneli Ute Gabanyi si expertul de la Chisinau, Vlad Lupan. Ne auzim duminica viitoare.