Vârtejul cu aşa-numita gafă a ambasadorului rus Valeri Kuzmin s-a încheiat, chipurile, cu o victorie a Chişinăului. Moscova a dat publicităţii o declaraţie care a fost interpretată ca o cedare: „Rusia recunoaşte integritatea teritorială şi suveranitatea R. Moldova, cu respectarea statutului de neutralitate”. Nici vorbă de cedare sau retragere însă - este un atac direct, la baionetă. Căci, nimic nou în această declaraţie, aceasta a fost poziţia dintotdeauna a Federaţiei Ruse faţă de R. Moldova. Şi este o poziţie care - în mod paradoxal - susţine şi anulează în acelaşi timp suveranitatea R. Moldova. Să mă explic.

Moscova recunoaşte condiţionat suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Declaraţia de mai sus leagă două elemente fundamentale pentru statul R. Moldova - „suveranitatea şi integritatea teritorială” - de o condiţie, şi anume, „respectarea statutului de neutralitate”. Apare în mod legitim întrebarea: dacă R. Moldova renunţă la neutralitate şi decide să se alăture unei alianţe militare, ce va face Rusia? Va mai respecta „suveranitatea şi integritatea teritorială”? Şi când nu le va mai respecta, ce va face Moscova? Va invada R. Moldova? Va recunoaşte oficial independenţa Transnistriei?

Merită câteva cuvinte şi chestiunea „suveranităţii”. Suveranitatea de stat este definită ca supremaţie a puterii de stat în interiorul ţării şi independenţă faţă de puterea altor state. În cazul R. Moldova nu este valabil niciunul dintre elementele constitutive ale suveranităţii de stat. Supremaţia guvernului de la Chişinău nu se aplică în Transnistria. Iar Moscova nu tratează Chişinăul ca pe un stat independent - ca un stat ce îşi poate alege singur drumul în lume. Câtă vreme un stat condiţionează politica externă a unui alt stat nu prea putem vorbi despre independenţă, suveranitate, egalitate în relaţiile bilaterale. De fapt, e vorba despre un imperialism al Moscovei în acest caz.

Totodată, Rusia nu încetează să transmită pe tot felul de canale - direct şi indirect - acuzaţia că România nu respectă suveranitatea R. Moldova. Deşi, România nu a pus niciodată niciun fel de condiţie R. Moldova, pur şi simplu i-a recunoscut suveranitatea… Rusia spune direct că respectă suveranitatea R. Moldova, dar condiţionează cu păstrarea neutralităţii. Mesajul Moscovei nu e un avertisment, ci o ameninţare. În anii trecuţi s-a văzut cum tratează Moscova ţările a căror suveranitate o respectă condiţionat... Ucraina, de exemplu. Un stat suveran, ar spune politicienii de la Kiev. Dar, în momentul în care Ucraina a avut o iniţiativă diplomatică majoră - aderarea la NATO -, Rusia a declanşat un război economic şi politic ce a îngenunchiat Kievul în doar doi ani. Acum Ucraina este un stat independent şi suveran care respectă cu sfinţenie directivele de la Moscova… Sau Georgia, alt stat independent, care a dorit să îşi exercite suveranitatea asupra întregului său teritoriu. Blitzkriegul Moscovei a readus în Georgia adevărata stare de „independenţă şi suveranitate”.

Până acum R. Moldova a evitat represaliile dure ale Moscovei - mă întreb însă pentru cât timp va mai reuşi această performanţă?