Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

22 decembrie 2024, ora locală: 09:30

 

Parada independenţei şi „independenţa” paradei

adăugat 23 aprilie 2010, 10:06, la Opinii / Editoriale

Parada independenţei şi „independenţa” paradei, Dan Dungaciu

„Istoria se repetă pe ea însăşi, mai întâi ca o tragedie, apoi ca o farsă” (Karl Marx)

Luni, 26 aprilie, deputaţii din primul Parlament urmează să se întrunească într-o şedinţă specială pentru a semna din nou textul Declaraţiei de Independenţă. Prilej de bilanţ, de numeroase şi necesare reflexii. Multe s-au schimbat în stânga Prutului, dar multe dintre dilemele de acum aproape 20 de ani au rămas aceleaşi. E mai mult decât o ironie faptul că, în acelaşi timp cu (re)semnarea Declaraţiei de Independenţă, cea mai fierbinte temă pe ordinea de zi este... prezenţa soldaţilor din RM la parada militară din 9 mai, organizată la Moscova! Dar să începem cu o reamintire.

Independenţa faţă de cine?

Apărut după Declaraţia de suveranitate din 23 iunie 1990 şi izvodit după eşecul puciului de la Moscova, declanşat la 18 august, textul Declaraţiei de Independenţă, semnat la 27 august 1991, a relevat confuzia de pe teren în ceea ce priveşte destinul ulterior al RM. Comportamentul parlamentarilor de la Chişinău în ziua votului istoric este o veritabilă hârtie de turnesol. La un moment dat, prezidiul legislativului se scindase în două părţi aproape egale în ceea ce priveşte interpretarea textului propus spre aprobare. Obiecţia opozanţilor era că documentul constituia o justificare a unirii RM cu România. Textul este epurat de o serie de aserţiuni ambigue sau de orice referire la unirea Basarabiei cu România din martie 1918 şi, în final, este adoptat cu 276 de voturi (74%), fără abţineri sau voturi împotrivă (esenţial este că, în Declaraţie, limba este denumită explicit „română”).

Aparenta unanimitate nu trebuie să inducă în eroare. În realitate, interpretările textului decupau la Chişinău două tabere. Pe de-o parte, cei care citeau Declaraţia de Independenţă ca independenţă faţă de Moscova, pe de altă parte, cei care o vedeau ca independenţă faţă de România. Pentru cei din prima tabără era o oportunitate pentru apropierea treptată faţă de Bucureşti, prin programe comune şi proiecte derulate simultan. Intră aici unioniştii graduali, cei care vedeau existenţa celui „de-al doilea stat românesc” ca etapă intermediară sau cei care nu concep astăzi traseul euroatlantic al RM fără România. A mai existat şi o poziţie radicală, ulterior repliată de nevoie în tabăra gradualistă, a celor care s-au opus adoptării unei asemenea Declaraţii - lozinca lor era „Unire, acum!”. Sunt cei care mai cred astăzi că unirea s-ar fi putut realiza atunci - şi există unele argumente şi pentru un asemenea punct de vedere.

Cea de-a doua tabără vedea Declaraţia de Independenţă ca pe o blocare a oricăror referinţe la 1918 sau la situaţia de dinaintea Pactului Molotov-Ribbentrop. Se includ aici adepţii fără rest ai CSI de ieri şi de azi, moldoveniştii primitivi de extracţie sovietică sau cei care doreau, prin anul 2000, aderarea RM la eventuala uniune Rusia-Belarus. Oricum şi orice, dar fără România şi, dacă se poate, împotriva ei.
Ce schimbări au apărut în cei aproape 20 de ani de independenţă?

„Memorandumul Kozak” pentru Ucraina

În primul rând, s-a schimbat contextul geopolitic. Şi asta, de câteva ori! Paradoxul este însă că, în 2010, inclusiv ecuaţia geopolitică începe să semene izbitor cu cea de acum 20 de ani. Evenimentul cel mai important petrecut din acest punct de vedere este modificarea statutului Ucrainei, declarată - la pachet cu vecinul euroatlantic România! - ca unul dintre „partenerii strategici” ai Chişinăului. Prin acordurile semnate recent de către preşedintele rus D. Medvedev şi de cel ucrainean V. Ianukovici, Rusia a primit garanţia că flota sa la Marea Neagră va rămâne încă cel puţin trei decenii în Crimeea, în schimbul unei reduceri cu 30% a preţului gazului furnizat Ucrainei. După cum a fost deja sesizat, Moscova rezolvă prin această mişcare urgentă şi surprinzătoare problema menţinerii flotei în Crimeea şi poate să nu se grăbească cu construcţia unei noi baze puternice la Novorossiisk. În al doilea rând, contractul încheiat miercuri închide drumul Kievului spre NATO, având în vedere că cei care oricum nu agreau integrarea Ucrainei în structurile Alianţei vor avea acum argumente şi mai solide să blocheze asemenea gest. Kievul a semnat „Memorandumul Kozak” în varianta ucraineană şi a luat o opţiune decisivă pentru neintegrarea statului în structurile euroatlantice. „Revoluţia oranj” - eveniment geopolitic, în esenţă! - s-a încheiat definitiv, de data asta şi cu acte în regulă!

Limitele pragmatismului

Şi contextul intern din RM s-a schimbat de câteva ori în cei 20 de ani. Dar mizele şi temele esenţiale, nu! Aşa cum la vremea respectivă nu a existat consens faţă de conţinutul sau interpretarea Declaraţiei de Independenţă, pare că nu există nici astăzi consens faţă de mizele majore de evoluţie ale republicii. „Integrarea europeană” este, fireşte, pe buzele tuturor, dar asta a fost din 2005 încoace şi s-a dovedit că nu este suficient. Gesturile sunt, în acest caz, infinit mai importante decât vorbele. AIE a dat semnale importante şi imposibil de ignorat, dar un răspuns ferm în legătură cu direcţia RM pare tot mai complicat de oferit, în condiţiile în care tensiunile care par să se acumuleze pe scena politică de la Chişinău - inclusiv în Alianţă! - întăresc senzaţia de déjà vu. Astăzi devine tot mai limpede că evoluţia RM poate fi evaluată - iarăşi! - după acest criteriu al „independenţei”. Câtă independenţă şi, mai ales, faţă de cine? A sugera, de pildă, că marşul soldaţilor RM la parada de la Moscova este o dovadă de „independenţă” este prea mult şi complet necredibil, cel puţin pentru că trupele ruseşti mărşăluiesc nestingherite de vreo 20 de ani pe teritoriul republicii, de parcă cel de-al Doilea Război Mondial nu s-ar fi încheiat în stânga Prutului! Şi a mai cataloga acum gesturi de asemenea anvergură drept „pragmatice” înseamnă a nu înţelege nimic din evoluţiile de două decenii din RM, unde 20 de ani de „pragmatism” pe relaţia cu Moscova nu au adus, în realitate, nimic bun. Şi în niciun caz o creştere a independenţei! În plus, nu se poate ignora aglomerarea partidelor spre zona „pragmatică”, în condiţiile în care „tineri pragmatici şi de perspectivă” din fruntea unor partide devin, tacit, garanţia reformării partidelor lor. De aici şi posibilitatea, pe termen scurt şi mediu, a unor alianţe care astăzi par necredibile şi împotriva naturii.

Hermeneutica basarabeană

Revenind acum la Declaraţia de Independenţă, putem afirma, fără să forţăm prea mult lucrurile, că toată (geo)politica RM a fost un război al interpretărilor faţă de actul de naştere al tânărului stat. Astăzi, pare că suntem la o nouă lectură a documentului fondator pe care partidele politice o propun societăţii, de aceea toate gesturile lor, inclusiv atitudinea faţă de prezenţa soldaţilor Armatei RM pe caldarâmul Pieţei Roşii, pot fi interpretate prin această grilă. Menţinându-ne însă în cadrul sugerat mai sus, dacă înţelegem Declaraţia de Independenţă ca „text”, politicienii ca şi „exegeţi (interpreţi)” ai textului, lipseşte încă din peisaj un element crucial, respectiv „cititorii”. Adică electoratul. La 20 de ani de independenţă, se pare că va avea curând prilejul să se exprime. În ultimă instanţă, el trebuie să ne lămurească, odată şi odată, despre ce se petrece cu adevărat în stânga Prutului!


Autor: Dan DUNGACIU
Sursa: www.timpul.md
R.Moldova e o closca care cloceste cateva oua-germeni de state independente - Transnistria si Gagauzia. Si e naiv sa crezi ca o cl;osca cu experientza poate fi transformata intr-un ou sau pui si pus sub closca cu numele Romania. Sunt prea multe piese de "matrioshka" de pus una in alta - e o operatzie din start utopica.
A comentat vint 24 aprilie 2010, 16:06
INDEPENDENŢA ŞI NEUTRALITATEA SUNT CA ŞI LIMBA MOLDOVENEASCĂ ......NU EXISTĂ
A comentat eu 29 aprilie 2010, 10:39


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Opinii / Editoriale

octavian-tacu,
Octavian Țâcu // O altă Găgăuzie
În căutarea Timpului pierdutCei care au urmărit scrierile de la Timpul de altă dată își amintesc despreseria de articole dedicate practicilor și politicilor statal/imperiale de construcție identitară, prin care arătam cum anumite grupuri etnice sunt fragmentate și făcute altceva decât pornirile lor [...] mai mult
Canibalismul sovietic: cum i-au deprins rușii pe basarabeni să se mănânce între ei. La propriu
Documentele sovietice publicate atestă 66 de cazuri de canibalism în Basarabia între anii 1946-1947, nu 39 așa cum susține raportul prezentat în 2010 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (link). E vorba de documentele publicate în volumul lui Anatol Țăranu, ”Foametea în Moldova sovietică 1946-1947”, [...] mai mult
work-and-travel,
Senatului american DECIDE: programele de Work and Travel rămân în vigoare, în ciuda dorinței administrației Trump
Programele de Work and Travel SUA rămân, nu se anuleaza, dimpotriva, devin mai sigure, Senatul american a votat amendamentul care protejează Programul J1, care se referă la schimburile interculturale pentru străini. Din J1 fac parte programele de Intern, Trainee, Camp Counselor, Au Pair și cunoscutul program Work and Travel, de care beneficiază [...] mai mult
EFECTELE CANICULEI: COD PORTOCALIU DE DELIR
”Plahotniuc a folosit România, pentru a-i interzice lui Rogozin să ajungă la Chișinău, iar autoritățile de la București au căzut în capcana oligarhului; Declararea lui Rogozin persona non-grata a fost făcută în complicitate cu Moscova, cu scopul de a crea impresia că Plahotniuc este antirus; Plahotniuc [...] mai mult
ANDREI NĂSTASE, DESPRE „PROBA” IGP ÎMPOTRIVA „PARTIDULUI NOSTRU”
Mercenarii de elită ai lui Plahotniuc s-au dovedit a fi niște măscărici. Jizdan și Pânzari nu sunt poliția, așa cum încearcă să se etaleze protagoniștii persecuțiilor tinerilor din 7 aprilie 2009. Ei sunt niște circari jalnici. Aşa a reacționat liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, la „proba” prezentată [...] mai mult
Doc// Martori falși în dosarul lui Vlad Filat
Trei tinere din Federația Rusă, care par să nu știe nici cu spatele despre situația din Republica Moldova, figurează în calitate de martori-cheie în răsunătorul dosar de corupție în cadrul căruia este judecat Vlad Filat. Potrivit declarațiilor depuse de Ilan Șor în instanță, ele ar fi intermediat [...] mai mult
MAIA SANDU : „Moldova nu s-a predat... Moldova există, Moldova luptă!“
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a încheiat cu un rezultat puțin onorabil guvernării controlate de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. Doi candidați ai opoziției au trecut în turul doi. De altfel, candidații opoziției au adunat peste 90% din voturile exprimate în primul tur. Pe primul loc, [...] mai mult
Stratfor: Alegerile prezidențiale din Moldova ar putea declanșa un conflict între partide
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova ar putea declanșa un conflict între partidele pro-ruse și partidele pro-occidentale. Deși candidatul pro-Rusia din partea Partidului Socialiștilor cel mai probabil va primi cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor, al doilea tur ar putea fi mult mai strâns. Indiferent de cine [...] mai mult
OPINII // Unirea şi provocările din jurul ei
În această perioadă s-a discutat foarte mult despre Unirea Republicii Moldova cu România, totul plecând de la un incident care a avut loc în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, când liderii unei manifestaţii unioniste au decis să schimbe traseul, iar Jandarmeria a intervenit, i-a reţinut [...] mai mult
Sturza, despre „COPIII” lui Mark Tkaciuk și cine e VERIGA SLABĂ a trioului Dodon – Lupu - Plahotniuc
Fostul premier Ion Sturza consideră că anume fostul consilier prezidențial Mark Tkaciuk, este omul care a avut grijă să-i aducă în anturajul lui Vladimir Voronin pe Igor Dodon, Marian Lupu și Vlad Plahotniuc.
„Abil, viclean, erudit, dar și încăpățânat în a influența „lumea”, Tkaciuk cunoștea perfect limitele [...] mai mult

randat în 	0.2589 secunde