![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (3)
Tipăreşte
Sus
"Parteneriat strategic" cu Rusia sau relaţii de vasalitate?
adăugat 11 august 2009, 19:43, la Opinii / Editoriale
Nu ştiu ce aşteaptă alţi alegători, dar autorul acestor rânduri asteaptă nu numai feţe noi şi simpatice în noul guvern, dar şi noi abordari, alte valori promovate de acesta. Noul guvern urmează să fie format în primul rând din oameni competenţi, profesionişti în domeniile lor, nu loiali unui lider de partid sau altul. Am vazut cu toţii la ce ne-a adus politica de cadre a lui Voronin bazată pe servilism, cumătrism şi loialitate personală.Vorbind despre competenţă şi profesionalism, mă refer nu doar la politica internă, ci şi la cea externă a Republicii Moldova, inclusiv la politica faţă de vecini, organismele internaţionale, dar şi faţă de SUA şi Rusia. Din păcate, declaraţiile unor noi parlamentari, dar şi ale unor lideri de partide cu privire la politica externă pe care intenţionează să o promoveze, după venirea la guvernare, ridică semne de întrebare şi îngrijorare. Încă nu se anunţaseră rezultatele finale ale alegerilor, iar unii dintre liderii celor patru partide ce se declară necomuniste îşi dâdeau deja coate unul altuia în cursa caraghioasă de a intra în graţiile Moscovei. Se grăbeau să se întâlnească cu ambasadorul rus la Chişinău, iar unii îşi anunţaseră deja intenţia de a pleca pentru negocieri la Moscova. Mai mult, unii lideri de partid vorbeau despre „un parteneriat strategic pe bază de egalitate, de respect reciproc, cu Federaţia Rusă".
Nu ştim dacă în urma discuţiilor puratate cu ambasadorul rus la Chişinău, şi a insistenţelor acestuia, sau dacă din alte motive, dar din textul Declaraţiei privind constituirea Coaliţiei de guvernare „Alianţa pentru Integrarea Europeană", semnat la 8 august de către liderii celor patru partide ce-şi propun să creeze noul guvern al RM, aflăm că „Alianţa pentru Integrarea Europeană" se angajează în faţa societăţii să realizeze, printre altele, şi obiectivul major de a promova „parteneriate strategice" cu Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă.
Las pe seama specialiştilor în domeniul relaţiilor internaţionale să clarifice noţiunea de „parteneriat strategic", eu doar vreau să-i întreb pe cei patru lideri de partide cum văd ei un „parteneriat strategic" cu o ţară care ocupă o parte din teritoriul naţional al Moldovei (Transnistria), ţară care susţine financiar, militar şi politic o republică separatistă pe teritoril ţării. Au ei de gănd să condiţioneze „parteneriatul strategic" cu Moscova de retragerea forţelor ruse de ocupaţie din Transnistria, de încetarea susţinerii de către Moscova a separatismului transnistrean sau nu? Dacă raspunsul este negativ, atunci care va fi diferenţa dintre politica noului Guvern faţă de Moscova şi cea a lui Voronin?
Sperăm că liderii noii coaliţii - adepţi ai parteneriatului strategic cu Moscova, nu sunt chiar atât de naivi încât să creadă cu adevărat că Rusia se va „înjosi" într-atât încât să trateze Moldova pe picior de egalitate. Toată politica Moscovei din ultimii ani faţă de noile state independente arată că Rusia priveşte Moldova, Ucraina, Kârgâzstanul şi pe toate celelalte foste republici sovietice drept nişte „accidente ale istoriei", care mai devreme sau mai târziu vor fi reîncorporate în imperiul rus. Pe de altă parte, liderii noilor state idependente nu sunt pentru Kremlin decât nişte „mici cneji parveniţi" (vezi articolul „Ne toptatisea na polputi", „Sovetskaza Rossia", 4 august 2009), care dacă se opun noului imperialism rus, pur şi simplu, „pot fi spânzuraţi de testicule" (după expresia lui Putin), chiar de însuşi preşedintele rus.
Sunt sigur, că unii vor justifica referinţa la parteneriatul strategic cu Rusia din Declaraţia celor patru partide prin necesitatea „realismului politic", că vezi bine avem nevoie de Rusia pentru a soluţiona conflictul transnistrean, pentru a primi din Rusia gaze mai ieftine, etc. Departe de noi gândul de a minimaliza rolul jucat de Rusia în Republica Moldova, inclusiv în raioanele ei de est. Credem totuşi că a vorbi despre un parteneriat strategic cu Rusia, ţară ocupantă, este nu numai ridicol, dar şi periculos. În cazul unei crize interne în R.M, nu este exclus ca Moscova, făcând trimitere la „parteneriatul strategic" cu Chişinăul să ocupe Moldova sub pretextul „apărării drepturilor ruşilor" ori a cetăţenilor ruşi din Moldova. O lecţie bună pentru politicienii moldoveni în acest sens ar trebui să fie războiul declanşat de Rusia împotriva Georgiei în august anul trecut. Amintim cititorilor că Rusia a ocupat atunci cea mai mare parte a Georgiei, sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor ruşi din Osetia. Conform declaraţiilor liderilor separatişti de la Tiraspol, numai în Transnistria ar fi peste 130 mii de cetăţeni ai Rusiei. Cei care se pronunţă pentru un „parteneriat strategic" cu Rusia sunt siguri că Moscova nu va folosi „parteneriatul strategic cu Moldova", pentru a invada Moldova, aşa cum au procedat anul trecut în Georgia? Pretexte pot fi găsite o mie, dacă Moscova va dori acest lucru.
Ne bucură faptul că cel puţin în textul Declaraţiei privind constituirea Coaliţiei de guvernare „Alianţa pentru Integrarea Europeană" nu se mai face nicio referinţă la necesitatea rămânerii Moldovei in cadrul CSI, în acest „birou pentru divorţuri" vorba lui Putin, aşa cum insistau unii lideri de partide în timpul campaniei electorale şi imediat după alegeri. Aceştia, fără a-şi da seama, pentru a justifica necesitatea rămânerii Moldovei în cadrul CSI, foloseau aceleaşi argumente ca si comuniştii, şi anume ca „Moldova ar fi legată cu mii de fire de celelalte state CSI, şi acestea nu ar trebui rupte". Preşedintele Voronin, de exemplu, la 29 ianuarie a.c., în Alocuţiunea sa rostită în cadrul recepţiei oferite Corpului diplomatic şi participanţilor la Reuniunea SEECP, vorbind despre relaţiile cu statele CSI, arăta că „Suntem legaţi de toate aceste popoare printr-o istorie comună, prin numeroase relaţii umane, prin tragedii comune şi prin victorii comune". Nu stiu ce „relaţii umane" are generalul Voronin cu kârgâzii şi tadjicii, de exemplu, ce „victorii comune" a înregistrat el cu aceştia, eu însă (şi spun asta fară gânduri sau sentimente negative la adresa acestor popoare), văd puţine legături între moldoveni şi statele din Asia Mijlocie. Poate doar faptul că migranţii moldoveni, la fel ca şi cei din Caucaz şi Asia mijlocie, sunt exploataţi, ucişi, consideraţi oameni de categoria a doua în Rusia.
Cred că a venit timpul să ne debarasăm de limbajul de lemn folosit de aproape un deceniu de comunişti în politica externă şi să încetăm a ne încovoia spinarea în faţa Moscovei, acoperindu-ne cu fraze frumoase de tipul „parteneriat strategic", pentru că o asemenea politică va fi una de vasalitate faţă de Moscova, nu de parteneriat. A venit timpul ca liderii partidelor liberale din Moldova să vorbească tranşant despre necesitatea unor relaţii privilegiate cu SUA şi România. Spre deosebire de Rusia, aceste două ţări respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova, susţin Chişinăul în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean (România prin intermediul UE), sunt interesate în crearea unei societăţi democratice şi stabile în RM şi în integrarea ţării în Uniunea Europeană. Mai mult, cu România împărtăşim aceeaşi identitate etnică, limbă, trecut istoric, şi în mare parte aceleaşi valori. Trebuie să alegem, în sfârşit, în care tren urcăm şi încotro vrem să mergem - spre Est sau spre Vest. Nu putem călători concomitent în două direcţii opuse. A opta deci pentru „parteneriat strategic" cu Rusia şi cu SUA în acelaşi timp este pură naivitate şi lipsă de profesionalism.
#12775
Moldova nu va niciodata altceva decat un vasal pt Rusia...asta e adevarul ...si nu cred a se schimba....,Unirea cu Romania ar putea aduce ..schimbarea mult ashteptata
Moldova nu va niciodata altceva decat un vasal pt Rusia...asta e adevarul ...si nu cred a se schimba....,Unirea cu Romania ar putea aduce ..schimbarea mult ashteptata
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}