Parteneriat vestic în coasta Rusiei

adăugat 12 mai 2009, 08:35, la Opinii / Editoriale

Includerea R. Moldova în recent lansatul Parteneriat Estic apropie sau depărtează republica de spaţiul euroatlantic? FP România nr. 10 publică două viziuni contrare, de la Chişinău şi de la Bucureşti.

Confruntarea dintre interesele ruseşti şi cele europene pe marginea Parteneriatului Estic vor deveni iminente odată ce procesul de europenizare va penetra efectiv Europa de Est.

În pofida poziţiei contrare a Rusiei, iniţiativa pusă oficial pe masa summitului de la Praga din 7 mai a creat premisele pentru o inedită deschidere pe continentul european. Ancorarea efectivă a statelor est-europene la agenda politică europeană reprezintă continuarea procesului ireversibil de făurire a unei Europe integrate.

Odată cu schiţarea sa, Parteneriatului Estic a devenit un "dosar" iritant şi inconvenient pentru Federaţia Rusă, care de la venirea lui Vladimir Putin la putere face constant eforturi politice şi alocă resurse financiare considerabile în scopul asigurării unei ponderi geopolitice ruseşti emergente în Europa de Est.

Bruxelles-ul avansează, Moscova ripostează

Tendinţele proactive ale Bruxells-ului derivă şi din faptul că noile state membre ale UE manifestă o atenţie deosebită faţă de republicile ex-sovietice, intensificându-şi în acest sens acţiunile politice în interiorul UE. În perioadă recentă, ca urmare a demersurilor Poloniei, României, Cehiei şi a altor state europene au fost lansate mai multe iniţiative, etichetate de Moscova drept "anti-ruseşti" şi "destabilizatoare", cum ar fi Black Sea Sinergy şi cu precădere Parteneriatul Estic.

Cu diferite ocazii, oficialii europeni au subliniat că proiectul polono-suedez nu este de orientare anti-rusească, ci vizează crearea unei zone de pace, securitate, stabilitate şi de respectare a integrităţii teritoriale în Europa de Est. Argumentele invocate de Bruxelles inspiră însă puţină încredere unei Moscove tradiţional ostilă faţă de tentativele Occidentului de a-şi extinde şi legifera prezenţa în spaţiul ex-sovietic.

Temerile exprimate recent de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, constau în faptul că obiectivele acestui Parteneriat ar putea pune în pericol proiectele integraţioniste din cadrul CSI. Contextul acestei organizaţii este însă anacronic şi rigid, chiar dacă prin eforturile sporite ale Rusiei a fost lansată Strategia de dezvoltare economică a CSI până în 2020. Pentru a camufla disfuncţionalitatea şi dezinteresul crescând faţă de aceasta, autorităţile ruse vehiculează ideea pericolului instaurării unei "sfere de influenţă a UE" asupra Europei de Est.

Europenizarea Estului

Confruntarea dintre interesele ruse şi cele europene pe marginea Parteneriatului Estic vor deveni iminente odată ce procesul de europenizare va penetra efectiv Europa de Est. De asemenea, tensiunile vor fi suplimentar provocate de intensificarea competiţiei dintre proiectele integraţioniste dirijate de UE în regiune şi cele promovate de Rusia - în special CSI.

Domeniile sensibile pentru interesele ruse abordate în mod special de Parteneriatul Estic cuprind: amplificarea factorului european în sfera energetică din zona ex-sovietică; dinamizarea relaţiilor interpersonale, deschiderea şi avansarea societăţii civile; consolidarea instituţională a capacităţilor administrative în ţările participante, alături de aspectele legate de dezvoltarea şi statornicirea democratizării statelor est-europene; agregarea, unificarea şi adaptarea agendelor politice ale celor şase ţări pe plan regional şi la priorităţile de politică externă vizate de UE; implicarea stimulenţilor socio-economici - crearea bazei unei Comunităţi Economice a Vecinătăţii Estice, precum şi facilitarea regimului de vize.

Testul viabilităţii factorului rusesc

Direcţiile de acţiuni trasate de Parteneriat constituie adevărate încercări geopolitice pentru o Rusie care continuă să îşi revendice supremaţia asupra întregului spaţiu CSI. Primo: iniţiativa polono-suedeză va fi coordonată cu Black Sea Sinergy, faţă de care Moscova protestează constant. În ambele proiecte politice ale UE lipseşte componenta rusă, ceea ce provoacă Moscova, până la nesemnarea unui nou Acord de Parteneriat cu UE.

Dimensiunile estice ale politicii europene oferă cadrul necesar pentru avansarea regiunii est-europene, pe fondul unor relaţii ruso-comunitare complicate şi defectuoase. Ca urmare, Rusia conştientizează riscul unei posibile minimizări obiective şi ireversibile a influenţei sale în Europa de Est, vitală pentru stabilitatea şi confortul său geopolitic.

Secundo: Parteneriatul Estic oferă instrumente strategice puternice şi fezabile de "soft power" şi "low şi high policy", care pot aduce o democratizare reală a regiunii, cauzând indirect reducerea capacităţii Rusiei de a influenţa decidenţii şi procesele politice non-democratice din fostele republici sovietice (cazurile Belarusului, Moldovei, Armeniei etc.).
Tertio: proiectul iniţiat de Polonia pro-americană urmăreşte scopul consolidării securităţii energetice a celor şase state postsovietice, ceea ce va spori siguranţa şi stabilitatea energetică a întregii Europe.

În acest sens, pragmatismul european intră în contradicţie cu interesele geostrategice/ politice/ economice ale Rusiei, care ar putea pierde astfel oportunitatea de a monopoliza sectorul energetic din spaţiul ex-sovietic - în special cel ucrainean.

Cel mai important detaliu legat de Parteneriatul Estic, în viziunea Rusiei, ţine de posibilităţile pe care le asigură pentru o "convertire" eficace a Europei de Est nu doar la valorile europene, dar şi cele euroatlantice. Or, iniţiativa polono-suedeză poate fi comparată cu un "Acord de Stabilizare şi Asociere" special pentru Europa de Est, care poate amenaja calea spre MAP NATO în regiune.

Autor: Denis Cenuşă
Sursa: www.adevarul.ro