Dis-de-dimineaţă, în faţa Secţiei consulare a Ambasadei României la Chişinău de pe Vlaicu Pârcălab, 39, se adunase mai multă lume. Unii au venit de la Cahul, Vulcăneşti, Ungheni, alţii - de la Briceni, Lipcani, Edineţ. Feţele lor iradiau de bucurie, fiind mândri de faptul că, de azi înainte, vor putea trece liber hotarul de la Prut, de unde a fost scoasă şi sârma ghimpată. Bucuria, însă, le-a căzut în scârbă, când au dat de un panou cu lista actelor ce urmează a fi prezentate pentru a obţine un permis de trecere liberă peste Prut, în raza celor 50 km. Unde mai pui că unii dintre solicitanţi au venit doar cu buletinul de identitate şi paşaportul în buzunar...

Elena Zidu, în vârstă de 66 de ani, a venit la Chişinău tocmai de la Giurgiuleşti, localitate aflată la o distanţă de doar şapte kilometri de Prut. „Am venit numai cu buletinul şi paşaportul. Nu ştiam că trebuie să prezint şi alte acte. Am pierdut ziua degeaba. Cu pensia mea de 500 de lei nu pot să mă descurc, iar, având permis, aş vinde câte ceva din surplusurile agricole din gospodărie şi mi-aş mai ajuta cei cinci copii şi nepoţii. Apoi, m-aş duce la rudele mele din Brăila”, ne spune femeia. O altă femeie - Ecaterina Croitoru din Oneşti, Hânceşti, în vârstă de 59 de ani - ne-a spus că a avut viză, dar că aceasta a expirat în septembrie trecut. „Viză am avut, dar n-am avut şi 500 de euro, care ni se cer.

Dar de unde să iau eu aceşti bani, când primesc o pensie de 400 de lei?”, se frăsuia ea, spunând că vara mergea la Huşi, la rude, unde îşi găsea de lucru, la câmp - la prăşit, la plivit, la cules -, munca fiind mai plătită acolo... Şi Vladimir Basiu, de 63 de ani, din Mărăndeni, Făleşti, ne-a spus că visează să treacă Prutul, ca să-şi vândă produsele agricole pe piaţa din Iaşi, unde a comercializat de mai multe ori şi de unde se întorcea cu cumpărături pentru copii şi nepoţi… Mulţi dintre cei prezenţi au rămas dezamăgiţi aflând că un permis e mai greu de obţinut decât o viză, iar spaţiul de călătorie este destul de limitat, fiindcă, pentru a merge mai departe de zona de frontieră, ai nevoie de viză…

Solicitat de TIMPUL, consulul Petru Liţiu, şeful Secţiei permise pentru micul trafic de frontieră, ne-a spus că, din păcate, cetăţenii nu sunt bine informaţi despre actele pe care trebuie să le prezinte. „Noi am oferit toate informaţiile pe care le-am avut la moment şi abia sâmbătă am pus la dispoziţie toate documentele ce justifică temeinicia deplasării în România. Mulţi dintre cetăţeni, însă, n-au ajuns în posesia lor decât duminică sau luni”, ne-a declarat el. La ora 13.00, când ne mai aflam acolo, consulul ne-a spus că au fost primite actele de la 35 de persoane. Dacă luăm în calcul că de micul trafic de frontieră beneficiază peste un milion de persoane, cu un asemenea ritm, până la obţinerea unui permis de călătorie e-o cale tare lungă...