Titlul de mai sus nu prefaţează un film de groază. Mai curând, este vorba de o scenă pe cât de brutală, pe atât de scandaloasă din actuala cursă pentru alegerile parlamentare anticipate.

Cine a stins lumina în campania electorală

Campania electorală, chit că a început calea-valea, ia turaţii. Concurenţii îşi scot ochii unul altuia pe la diverse talk-show-uri. Chiorăsc însă nu ei, ci alegătorii din faţa televizorului.

Refuzul lui Vladimir Voronin de a da curs cererii lui Vlad Filat, care l-a invitat la o dezbatere publică, ar putea să aibă efecte mult mai nocive decât pare la prima vedere. Eschivarea fostului preşedinte comunist de la un duel cu liderul PLDM, de fapt, stinge lumina în campania electorală. În consecinţă, o mare parte a alegătorilor se vede silită iar, ca de multe ori până acum, să orbecăiască în întuneric. Să absenteze de la urne nu din convingere, ci din neştire. Sau să voteze din întâmplare. De parcă ar fi legaţi la ochi.

Astăzi, mai mulţi observatori politici încearcă să afle cât a avut de câştigat, din punct de vedere electoral, Vlad Filat, invitându-l pe Vladimir Voronin la o dezbatere publică. Sau, din contra, cât a avut de pierdut liderul comunist, declinând oferta preşedintelui PLDM. Ceea ce trebuie spus însă este faptul că păgubit pare să fie mai întâi de toate alegătorul.

În condiţiile votului proporţional pe liste, o confruntare electorală crucială între liderii principalelor partide este indispensabilă. Anume o atare dezbatere hotărăşte votul. Numeroasele talk-show-uri televizate sau radiofonice cu participarea unor actori politici din planul secund nu salvează situaţia. Acest lucru este bun, de exemplu, în Marea Britanie sau Germania, unde alegătorii votează persoanele în circumscripţii. La noi însă, unde oamenii urmează să aleagă nu candidaţii, ci listele electorale, contează enorm prestaţia liderilor.

Pentru a se dumeri cu cine să voteze, alegătorii indecişi trebuie să-i vadă în lucru pe politicienii din fruntea listei. Să-i urmărească într-o confruntare directă la TV. Să-i compare. Să le pună cap la cap raţionamentele şi argumentele.

Conform sondajelor de opinie, peste o treime din alegătorii din Republica Moldova sunt proeuropeni şi anticomunişti convinşi. O altă treime, dimpotrivă, simpatizează cu PCRM. Şi încă o treime sunt indecişi care sau nu votează, sau votează accidental. Tocmai aceştia din urmă, pentru a se lămuri, au nevoie de prezenţa pe unde a principalilor actori politici.

Alegeri fără dezbateri

Astfel stând lucrurile, iniţiativa lui Vlad Filat este nu numai salutară, ci şi firească. Necesitatea unei dezbateri televizate între cei mai importanţi jucători ai competiţiei electorale se impune imperios. Refuzul fostului preşedinte al republicii de a ridica mănuşa aruncată de prim-ministru este un gest pe cât de penibil, pe atât de antidemocratic. Voronin a privat de fapt o parte dintre alegători de dreptul de a face o alegere conştientă.

Substituirea liderului PCRM, în dezbaterea propusă de Filat, cu preşedintele PDM, după cum propun unii bloggeri, nu poate fi considerată satisfăcătoare. Ne-am alege cu un surogat. Pentru că, oricum ai da, lupta adevărată în acest scrutin se dă între viitorul european şi trecutul sovietic. Între libertate şi autoritarism. Între democraţie şi comunism. Între vectorul estic şi cel vestic. Or, Marian Lupu, deocamdată, reprezintă doar un partid tampon. Acesta, după alegeri, ar putea, desigur, înclina balanţa într-o parte sau alta. Totuşi PDM, până una-alta, nu este un favorit al cursei electorale.

În aceste împrejurări, relevantă ar fi o confruntare publică Filat-Voronin. Dacă ar avea loc, am urmări un meci cu scântei între actualul prim-ministru şi fostul preşedinte.

Cel dintâi a dovedit în mai multe transmisiuni live că ţine la tăvăleală. Întotdeauna este loc de mai bine, fireşte. Liderul PLDM mai trebuie să înveţe, dar în linii mari, ar fi favoritul net al duelului.

Cel din urmă, dimpotrivă, deşi haios şi maliţios, este, totuşi, un personaj necioplit şi depăşit de timp. Voronin se pierde şi clachează lamentabil în faţa întrebărilor incomode. Tocmai de aceea, liderul comunist evită confruntările directe cu oponenţii săi mai şcoliţi. Până la un punct, îl înţelegem. Are un complex de inferioritate şi nu vrea să ia parte la o luptă fără şanse de reuşită.

Numai că handicapul politic şi intelectual al liderului comunist se constituie într-o frână pentru întreaga democraţie moldovenească. În loc să se dea la o parte, Voronin se înverşunează să se prezinte în campania electorală ca un un om al trecutului care caută să confişte viitorul.