Cine sapă groapă altuia cade singur în ea. Putin, care ne-a menit un Kârgâzstan în Republica Moldova, s-a ales cu un Afganistan la el acasă, chiar în inima Rusiei.

Carnagiul de luni din aeroportul Domodedovo pare să fie mai mult decât un act terorist. El arată o dată în plus că prima linie de război se mută din Caucazul de Nord la Moscova.

Încărcătura explozivă detonată în capitala Rusiei a ucis 35 persoane şi a rănit altele 170. Printre victime se numără şi doi cetăţeni ai Republicii Moldova care au fost spitalizaţi. E o mare nenorocire, desigur, pe care noi o regretăm foarte mult. În ultimii ani în lume, ce-i drept, au fost comise atentate şi mai sângeroase. Însă cel de luni poartă pecetea eşecului istoric suferit de regimul Putin. Teroarea de la Domodedovo induce la Moscova o pronunţată stare de război.

Privită din acest unghi, Rusia nu se deosebeşte acum prea mult de Afganistan, Irak sau Pakistan, unde atacuri ucigaşe au loc uneori zilnic. Războiul de uzură al Kremlinului cu mişcarea separatistă din Cecenia s-a soldat astfel cu un fiasco total. Insurgenţii nu numai că au rezistat, ci şi au reuşit să se constituie într-o forţă fundamentalistă musulmană care pretinde acum să desprindă de Rusia întregul Caucaz de Nord.

Mai mult decât atât. Războiul antiinsurecţional local s-a extins de la periferie în centru. În martie 2010, precum se ştie, un atentat cu 39 de morţi s-a produs în metroul Moscovei. Iată că la mai puţin de un an de atunci este lovit cel mai mare aeroport din Rusia.

Cu alte cuvinte, sunt atacate nu doar simple localuri aglomerate, ci obiective strategice, teroriştii dând de înţeles astfel că îşi propun să afecteze cele mai sensibile ţesuturi ale organismului de stat. Teatrul de război se transferă pe străzile Moscovei.

Deşi acum zece ani a promis stabilitate şi securitate în schimbul limitării drastice a drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeneşti, Putin în cele din urmă a adus teroarea chiar sub zidurile Kremlinului. Ca şi în 1941, ruşii se văd astăzi siliţi să lupte pe teritoriul lor naţional, nu doar pe cel al coloniilor cotropite. Acest fapt, neîndoios, îşi va lăsa amprenta asupra politicii interne şi externe a Moscovei.

Se pare că de acum încolo vom avea de a face cu o ţară în care frontul va trece chiar prin capitala ei. Acest fapt este un motiv în plus pentru Republica Moldova să se mişte cât mai rapid posibil în direcţia vestică.