Moldovenii, eroi ai presei internaţionale în aprilie 2009, când se relata despre revoluţia Twitter din ultimul bastion comunist al Europei, revin în atenţia mass-media din întreaga lume, care, de data aceasta, remarcă apatia lor faţă de vot, după ce între timp au fost chemaţi la urne de patru ori.

Le Figaro scrie că R. Moldova, această mică ţară estică, a devenit "un laborator al relaţiilor Est-Vest" şi tocmai de aceea alegerile de duminică vor fi "sub lupă", urmărite atent de la Bruxelles la Moscova.

Singură printre vecinii estici ai Uniunii Europene, Moldova menţine direcţia către Vest în timp ce, de un an, Ucraina se apropie spectaculos de Moscova, Belarusul pare menit să rămână o excrescenţă a Rusiei, iar Georgia s-a decis să întindă mâna Kremlinului. Contrar aşteptărilor, această orientare proeuropeană nu contrariază Rusia, în măsura în care Moldova îşi afişează prudent neutralitatea, adică exclude aderarea la NATO, scrie Le Figaro. Kremlinul, grijuliu să-şi amelioreze imaginea după conflictul georgian din 2008, vrea să apară azi ca o "putere responsabilă", explică politologul Florent Parmentier, citat de cotidianul francez. Rezolvarea conflictului îngheţat din Transnistria i-ar putea oferi această ocazie, precizează politologul, reamintind că acest dosar a fost evocat în timpul summitului franco-germano-rus de la Deauville din octombrie. 

Cotidianul francez arată, pe de altă parte, că alegerile de duminică din R. Moldova reprezintă un scrutin legislativ destinat ieşirii dintr-un impas politic, pentru că alegerea şefului statului este blocată de mai bine de un an. După două scrutine legislative în 2009 şi un referendum în septembrie anul acesta, moldovenii se vor duce la urne pentru a patra oară în mai puţin de doi ani, remarcă Le Figaro. Doar patru partide au şanse să intre în parlament, dar indiferent care va fi învingătorul, este puţin probabil că va avea capacitatea de a alege şeful statului.

Deutche Welle scrie despre "oboseala alegătorului şi visurile Europei", notând că moldovenii, chemaţi pentru a treia oară în decurs de 18 luni să-şi aleagă parlamentarii, sunt tot mai deziluzionaţi de politică, iar apatia lor faţă de vot este în creştere. În plus, "este neclar cât de mult va conta Uniunea Europeană în viitorul ţării", spune postul german de radio.

Oamenii, relatează DW, sunt preocupaţi de dificultăţile traiului zilnic, cum ar fi creşterea preţurilor sau pensiile mici. Mulţi spun că nu-şi doresc decât stabilitate şi progres economic. Starea lor emoţională fluctuează între resemnare şi speranţă.

Rezultatul alegerilor de duminică este greu de previzonat, atât opoziţia comunistă, cât şi coaliţia de guvernare putând fi potenţiali învingători. Comuniştii, conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, încă se bucură de un sprijin larg, datorat, probabil, în parte, faptului că alianţa de guvernare nu şi-a îndeplinit toate promisiunile, comentează DW.

"Cred că populaţia nu înţelege încă ce important instrument democratic sunt alegerile", a comentat ambasadorul UE, Dirk Schuebel. Europa este deschisă şi pregătită pentru continuarea cooperării cu Moldova. Totuşi, această ţară mică are nevoie să se reformeze din interior - luptând împotriva corupţiei, reformând sistemul judiciar şi administraţia publică. Este nevoie de o schimbare drastică de mentalitate, arată o profesoară care predă germană la Universitatea Chişinău.

Salariile mici au determinat o scurgere masivă de inteligenţă din ţară către Europa. Comerţul cu paşapoarte false a înflorit, cei care pot plăti 2.000 - 3.000 de euro au bilet asigurat către Occident. Sute de mii de oameni au plecat deja ilegal în Vest şi trimit regulat bani către cei de acasă. Unii spun că ţara a dezvoltat o dependenţă nesănătoasă de aceste remitenţe, notează DW.

Pentru tineri, şansa de a trăi în Europa occidentală este un vis. Aproape toţi cei care învaţă germană la Universitate vor o bursă sau o şansă de a lucra în Germania. Tinerii speră că ţara lor va fi într-o zi în UE şi aceasta va însemna o economie mai bună, progres în educaţie, cultură, dezvoltare profesională. Alţii simt că Europa oferă şi incertitudine pentru viitorul Moldovei. Natalia, o tânără jurnalistă, se teme că deschiderea graniţelor Moldovei va însemna şi mai mulţi tineri plecaţi din ţară.

Ambasadorul Schuebel spune însă că în ciuda progreselor făcute de Moldova, mai este drum lung până când visul european să devină realitate. Sistemul de control la graniţe, controalele de securitate, securitatea internă, paşapoartele biometrice, toate sunt chestiuni importante care trebuie rezolvate înainte de a putea lua în considerare liberalizarea vizelor, arată diplomatul.

În ciuda greutăţilor, pentru mulţi, viziunea de a se alătura Europei rămâne neştirbită, conchide Deutsche Welle.

Dacă aşa se văd lucrurile la Paris şi Berlin, jurnaliştii ruşi sunt însă mult mai aspri şi presa moldoveană se plânge că ei au relatat tendenţios despre alegerile de duminică. 

Potrivit unui reportaj difuzat de postul rus de televiziune NTV, guvernarea de la Chişinău este una antirusească şi pro-românească. Deşi Comisia Electorală Centrală a declarat că a fost una din cele mai curate campanii, presa rusă transmite altceva, notează UNIMEDIA. "Se spune că e cea mai murdară şi dură campanie electorală care a avut loc în Moldova. Spre exemplu, candidatul PCRM, Artur Reşetnicov, a fost răpit şi bătut. În fiecare minister din guvern lucrează români.

Cu toate acestea, coaliţia de guvernare le numeşte Integrare Europeană", se spune în reportajul prezentat de NTV. Potrivit sursei, jurnaliştii se arată indignaţi de Ordinul Republicii oferit preşedintelui Georgiei, Mihail Saakasvili, care, potrivit NTV, ar fi venit la Chişinău cu o mulţime de "politologi şi experţi în revoluţii colorate". În reportaj este prezentat şi "politologul independent" Bogdan Ţîrdea, care a mers la întâlnirile electorale ale PCRM şi care prezintă eşecurile Alian?ei de guvernare.

Sunt interesante şi declaraţiile lui Marian Lupu difuzate de NTV, mai scrie UNIMEDIA. "Nu putem vorbi despre o continuare automată a acestei alianţe după alegerile din 28 noiembrie. Asta înseamnă o nouă etapă, noi discuţii politice, asta înseamnă chiar şi o nouă configuraţie politică", declară Lupu în reportajul difuzat de presa rusească.

Agenţia de stat ITAR-TASS scrie că blocajul instituţional al ţării - generat de imposibilitatea alegerii unui preşedinte - nu a fost rezolvat nici de alianţa prooccidentală venită la putere după alegerile din 29 iulie 2009. 

În plus, membrii alianţei au avut câteva divergenţe fundamentale, dar lupta principală se dă între Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, şi premierul Vlad Filat. "Aşa cum se întâmplă adesea în politică, rivalitatea a fost manipulată de o a treia figură - nepopularul avocat al ideii unirii cu România, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu", scrie ITAR-TASS. După ce a obţinut şefia Parlamentului şi mandatul de preşedinte interimar, a continuat să facă presiuni cu politicile sale antiruse, ceea ce a complicat relaţiile dintre Chişinău şi Moscova şi a sporit şansele de victorie în alegeri ale Partidului Comuniştilor, de opoziţie, afirmă ITAR-TASS.

Pentru a preveni aceasta, autorităţile au schimbat legea electorală, stimulând activitatea politică. Duminică, alegătorii vor primi un buletin de vot de aproape un metru lungime, cu 20 de partide şi 19 candidaţi independenţi.

Agenţia rusă citează un sondaj potrivit cărora comuniştii ar câştiga între 52 şi 56 de voturi, dar notează că aceştia nu exclud posibilitatea fraudării alegerilor. "Asistăm la pregătiri pentru o fraudă masivă, căreia avem de gând să ne împotrivim", a declarat pentru ITAR-TASS liderul comunist Vladimir Voronin. El a atras atenţia că pentru prima oară exit-pollurile vor fi organizate de cercetători din România, ţară al cărei guvern sprijină actuala conducere moldoveană. Au fost informaţii că specialişti americani şi germani, care au pregătit revoluţii "colorate" în câteva foste republici sovietice, activează în Chişinău şi este de aşteptat un aflux de studenţi din România, scrie ITAR-TASS.

Experţii, mai notează agenţia rusă de presă, nu exclud ca certurile interne din coaliţia de guvernare să-l împingă pe Lupu în braţele comuniştilor. Într-un interviu pentru ITAR-TASS, el nu a exclus o astfel de posibilitate. Aceiaşi experţi consideră că în cazul unui succes al comuniştilor la alegeri, şi liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat, ar putea fi nerăbdător să facă o alianţă cu ei, potrivit ITAR-TASS.

Un lucru este foarte sigur deja - orice nouă conducere a Moldovei va avea în faţă mari provocări. Dincolo de criza economică şi sărăcie, va avea de rezolvat şi alte situaţii complexe - să consolideze o societate divizată şi să reia dialogul cu Transnistria, care a primit un argument puternic pentru un divorţ, scrie ITAR-TASS.

Europa Liberă spune că cetăţenii s-au săturat de blocajul politico-instituţional de la Chişinău şi vor ca aceste alegeri să arate în ce direcţie va merge Moldova. Asemenea speranţe e puţin probabil să fie realizate prin vot - cel puţin nu direct, comentează Europa Liberă. În plus, dacă unul dintre cele patru partide aflate la guvernare nu mai intră în Parlament, datele problemei se schimbă şi vor exista presiuni să fie formată o alianţă de centru-stânga cu comuniştii. Toţi ochii vor fi aţintiţi asupra lui Marian Lupu, al cărui partid a semnat un acord de cooperare cu Rusia Unită a lui Vladimir Putin şi care ar putea înclina balanţa.

Rusia, spune Europa Liberă, a jucat un rol activ în campania electorală, oferind diverse niveluri de sprijin către cel puţin cinci partide, în timp ce SUA şi UE în general au aprobat politicile AIE. Senatul american, reaminteşte postul de radio, a adoptat o rezoluţie la 18 noiembrie în care lăuda "extraordinarul progres" al ţării în ceea ce priveşte reformele democratice şi de piaţă.

O variabilă-cheie pentru aceste alegeri va fi rata de participare, notează Europa Liberă. Generaţiile mai bătrâne, disciplinate şi proruse s-ar putea dovedi o forţă, în timp ce rămâne sub un mare semn de întrebare dacă participarea tinerilor se va dovedi suficientă, arată Europa Liberă, care aminteşte de eşecul referendumului constituţional din 5 decembrie, invalidat de participarea de sub o treime.

Hurriyet Daily News citează un analist moldovean care spune că nu există nicio garanţie că alegerile vor oferi o soluţie pentru criza politică. Astfel, există riscul unei crize sistematice în care parlamentul nu poate alege preşedintele şi va fi nevoie de noi alegeri în fiecare an. Însă cea mai mare durere de cap a Moldovei este sărăcia, scrie cotidianul turc. Banii trimişi acasă de muncitorii emigranţi sunt cruciali pentru economie.

De asemenea, notează publicaţia, moldovenii din străinătate pot juca un rol important în aceste alegeri. În trecut, comuniştii nu au făcut efortul de a deschide în străinătate secţii de vot, ştiind că expaţii vor vota masiv împotriva lor. Acum, opt dintre cele 75 de secţii de vot din diaspora au fost deschise numai în Italia şi câte patru în Rusia, SUA, Spania şi Polonia.

Unul dintre cei câţiva candidaţi independenţi care ar putea câştiga scrutinul (pragul este de 2%) este Gabriel Stati, fiul unui bogat om de afaceri din Moldova, Anatolie Stati, care, spun observatorii, a cheltuit mai mulţi bani pe campania sa personală decât multe dintre pricipalele partide.

Le Courrier des Balkans notează că legislativele din Moldova sunt "alegeri cu repetiţie şi fără pasiune". De la dizolvarea Parlamentului după evenimentele din 7 aprilie 2009, viaţa acestei ţări este ritmată de sufragii repetate, care eşuează să desemeneze o alianţă permiţând degajarea unui consens pentru alegerea preşedintelui. Pe străzile din Chişinău, scrutinul nu pare să pasioneze populaţia, în ciuda mijloacelor relativ importante consacrate campaniei electorale. În fiecare seară, concerte de susţinere sunt organizate de diferite partide în faţa sediului Guvernului. Pe ecrane uriaşe instalate în principalele pieţe ale oraşului sunt difuzate spoturi electorale în cea mai totală indiferenţă, notează publicaţia. În cea mai săracă dintre ţările Europei, unde salariul mediu nu depăşeşte 150 de euro, majoritatea populaţiei încearcă înainte de toate să supravieţuiasscă şi caută să obţină o viză pentru a munci în Occident. În pieţe, oamenii refuză să vorbească despre alegeri. "La ce bun?", spun ei.

Le Courrier des Balkans scrie că diferiţi analişti sunt de părere că şi rezultul acestui scrutin va fi cel puţin incert. Alianţa pentru Integrare Europeană n-a convins, unitatea ei a fost pusă la încercare în ultimele luni, situaţia economică rămâne dezastruoasă, iar corupţia galopantă împiedică eforturile de dezvoltare. Indiferent de rezultatul alegerilor, aşteptarea moldovenilor nu s-a încheiat, conchide publicaţia.