În ziua referendumului din Republica Moldova, canalul rusesc de ştiri Vesti a difuzat în mai multe rânduri un reportaj despre relaţiile dintre Ucraina şi România, încercând să descifreze ce înseamnă, după cum s-au exprimat jurnaliştii ruşi, "expansiunea românească" spre est, relatează romanialibera.ro cu referire la Agerpres.

Primul popas a fost făcut în satul Utkonosovka din regiunea Odesa (sud), unde Anatol Petrenco, preşedintele Asociaţiei etnicilor români din regiune, "Basarabia", a deplâns faptul că autorităţile ucrainene nu permit ansamblului folcloric local să dea în afara satului reprezentaţii în costume naţionale româneşti.

"Ni s-a interzis, pe căi neoficiale, să părăsim teritoriul localităţii în astfel de costume. Când veţi da jos brâul tricolor (în culorile drapelului românesc) atunci veţi putea ieşi din sat", ar fi spus oficialii, potrivit lui Petrenco. Jurnalistul rus comentează pentru spectatorii din Rusia că, deşi la prima vedere decizia administraţiei raionale poate să pară ciudată, autorităţile locale ucrainene sunt de înţeles dacă se ţine seama de faptul că pe teritoriul regiunii Odesa activează deja zeci de asemenea organizaţii finanţate de Bucureşti. Mai ales că, remarcă el, în sediile organizaţiilor proromâneşti sunt afişate hărţi cu România Mare.

Popasul următor este la Ozernoe, o localitate ce nu spune mare lucru ucrainenilor, însă care este marcată cu linii groase de culoare roşie pe harta României Mari, pentru că aici s-a născut - după cum explică în continuare autorul reportajului - mareşalul român Alexandru Averescu, unul din ideologii României Mari.

"Au început să ne spună că suntem români şi nu moldoveni, şi că nimeni nu este vinovat că Stalin i-a numit pe români moldoveni" - îi spune reporterului Vesti vicepreşedintele administraţiei districtului Ismail Serghei Nikolaev, plângându-se de diplomaţii români şi liderii organizaţiilor româneşti din zonă.

Următoarea destinaţie a ziaristului rus este Maican, o mică insulă pe Dunăre, ce aparţine Ucrainei, dar care a devenit în ultimul timp subiect de dispută între Kiev şi Bucureşti.

România încearcă să demonstreze că şenalul navigabil între insula românească Babin şi Maican este blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean, în dorinţa de a modifica frontiera cu Ucraina, susţine jurnalistul rus, adăugând că nimic nu este mai fals, în timp ce camera operatorului care îl însoţeşte în periplul ucrainean se opreşte asupra bărcii cu motor care pluteşte prin locurile în care partea română pretinde că ar fi nămol.

Aşa s-a întâmplat şi cu Insula Şerpilor, mai spune reporterul de la Vesti, explicând că deşi a lăsat Ucrainei Insula Şerpilor, instanţa internaţională de la Haga a atribuit României cea mai mare parte a platformei continentale a acesteia, bogată în rezerve de gaze
şi petrol.

"După decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, în România a fost mare sărbătoare, o adevărată sărbătoare. Diplomaţii au primit medalii pentru victoria României, deşi aceasta nu este chiar o victorie. Iar o săptămână mai târziu aceasta a declarat că următorul pas va fi lupta României împotriva dezvoltării arterei navigabile pe Dunăre (canalul Bâstroe) şi pentru trasarea unei noi linii de graniţă în favoarea României" - pretinde Vasili Prokopenko, şeful adjunct al administraţiei regionale Delta Loţman, compania însărcinată cu lucrările de construcţie a canalului Bâstroe.

Dunărea este principala arteră navigabilă a Europei, continuă reporterul rus. Pentru traversarea fluviului trebuie să plăteşti taxe mari, iar România - susţine el - îi sufocă pe armatori cu taxele, săpând pe ascuns noi canale şi supralicitând problema mediului. Aici îşi au - potrivit autorităţilor române - cuiburile pelicanii, iar barajul construit de Ucraina pentru a securiza ieşirea din Dunăre ar alunga păsările. Pe ambele maluri ale fluviului se văd localităţi ale lipovenilor. Peste tot pot fi întâlnite denumiri ruseşti, relatează jurnalistul Vesti.

În materie de religie un război rece s-a instalat între Ucraina şi România, potrivit reportajului citat. Patriarhia Română doreşte încă din anii "90 să se extindă în zonă, susţine jurnalistul rus. "Am fost de mai multe ori la patriarhul român. El mi-a spus: în cazul în care Ucraina va pune sub controlul meu toate parohiile din Bucovina, atunci vom aborda problema recunoaşterii Patriarhiei Kievului" - afirmă Leonti Sanduleak, ambasadorul Ucrainei în România între 1992-1995.

Problema obţinerii de paşapoarte româneşti de către rezidenţii din Bucovina şi sudul Basarabiei, aşa cum erau numite în trecut, în prezent regiunile Odesa şi Cernăuţi, este imposibil de rezolvat pe cale diplomatică - afirmă fostul diplomat. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al beneficiarilor ucraineni de paşaport românesc, care le deschide calea de acces în UE. Dacă înainte MAE român publica pe site-ul său numele persoanelor care primeau cetăţenia română, acum aceste date sunt clasificate. Unii spun că ar fi vorba de 10.000 de ucraineni, alţii de 50.000. Aceasta în condiţjile în care dubla cetăţenie este interzisă în Ucraina.

"România urmăreşte două obiective. Pe de o parte, dacă are cetăţeni în Ucraina înseamnă că şi teritoriul e romanesc, pe de altă parte este vorba de Parlamentul European. Cu cât are mai mulţi cetăţeni, cu atât dispune de mai multe locuri în Parlamentul European. Ea îşi extinde pur şi simplu reprezentativitatea acolo", pretinde preşedintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu.

Cum se raportează la toate aceste lucruri vechea Europă? - se întreabă retoric jurnalistul rus. În răspuns, el susţine că deşi este de trei ani membră a UE, România a creat o mulţime de probleme vecinilor săi: ba perspectiva falimentului economic, ba imigraţia necontrolată a romilor, ba discuţii despre "România Mare", care dau fiori reci Ungariei şi Bulgariei. Pe culoarele diplomatice de la Bruxelles, pretinde canalul rusesc Vesti, se vorbeşte deschis: "Dintre vecinii apropiaţi, România nu are probleme doar cu Marea Neagră".