Mihai Ghimpu: Referendumul este un pas foarte important pentru depăşirea crizei constituţionale apărută ca urmare a gestului Partidului Comuniştilor (PCRM) de a boicota alegerea preşedintelui republicii în Parlament. După acest refuz, am propus acest Referendum, care a fost acceptat de toţi membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, dar şi de reprezentanţii Consiliului Europei, ca o soluţie după boicotul PCRM, care nu dorea deblocarea situaţiei, respectiv alegerea preşedintelui R. Moldova.

Criza constituţională risca să se transforme în criză politică, aşa că am găsit soluţia referendumului. Vreau să precizez că aţi sesizat foarte bine: referendumul este doar un pas spre o schimbare constituţională mai profundă, respectiv o modificare a Constituţiei – nu doar a Articolului 78 – pe care eu am propus-o de la început, atunci când am şi înfiinţat o Comisie pentru revizuirea Constituţiei.

Este nevoie de o schimbare a Constituţiei în R. Moldova, iar referendumul, apoi alegerile, noi le vedem ca etape în acest proiect mai amplu de democratizare şi europenizare a republicii, care va putea deveni mai stabilă şi mai funcţională din punct de vedere constituţional.

Care este, în opinia dumneavoastră, diferenţa dintre un preşedinte ales de popor şi unul ales în Parlament unde, de multe ori, votul poate fi rezultatul unor jocuri politice de culise?
Noi am avut experienţe nefericite în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui în Parlament, am văzut şi blocaje apărute la alegerea preşedintelui tocmai pentru că parlamentarii nu au reuşit să rezolve aceste probleme. De aceea am avut şi alegeri anticipate, ceea ce nu a fost deloc bine pentru economia R. Moldova.

Alegerea preşedintelui de către popor este o soluţie în conformitate cu voinţa electoratului. Sondajele arată că cetăţenii vor ca preşedintele să fie ales de către popor. Mai ales că au văzut că, din cauza comuniştilor, Parlamentul nu a fost în stare să aleagă preşedintele.

Noi suntem însă pe deplin conştienţi că un preşedinte ales de popor trebuie să aibă şi prerogativele corespunzătoare, dar toate acestea nu trebuie să ducă la blocaje între Preşedinţie şi Parlament. De aceea este foarte important ca să nu rămânem doar la modificarea unui singur articol al constituţiei.

Susţinerea populară acordată viitorului preşedinte îi va oferi acestuia pârghii mai solide, de exemplu, în tratativele cu Moscova?
Susţinerea populară acordată viitorului preşedinte în va conferi acestuia, în primul rând, mai multă responsabilitate faţă de cetăţenii R. Moldova, inclusiv în tratativele cu Moscova. Dar negocierile şi relaţia cu Moscova depind cel mai mult de valorile de la care pleacă viitorul preşedinte în relaţia cu Federaţia Rusă. În ceea ce mă priveşte, am spus şi repet: R. Moldova este un stat suveran, democratic, şi are dreptul să îşi exprime propriile puncte de vedere în ceea ce priveşte realităţile internaţionale.

Noi vrem pentru politicienii şi cetăţenii noştri nu mai mult decât ceea ce doresc şi autorităţile de la Kremlin pentru Rusia şi cetăţenii ei: dreptul de a spune, demn, ceea ce gândesc, dreptul de a-şi decide singuri alianţele şi orientarea strategică, dreptul de a-şi evalua singuri istoria, dreptul de a spune adevărul.

În acest sens am spus răspicat că eu, ca preşedinte al unui stat recunoscut de comunitatea internaţională, am toate drepturile ce îmi revin din această calitate, inclusiv dreptul de a da decrete. Vrem relaţii bune cu Rusia, nu avem nicio problemă cu cetăţenii Federaţiei Ruse, dar nu putem accepta şantajul economic sau geopolitic ca instrument în relaţiile internaţionale.

Am cerut şi vom cere în continuare retragerea trupelor şi a muniţiilor din regiunea transnistreană, iar în ceea ce priveşte dependenţa economică de piaţa rusească, vedem astăzi cu claritate că nu avem altă soluţie decât diversificarea pieţelor, pentru a nu mai fi dependenţi de un unic sau principal cumpărător.

Relaţia economică cu Rusia este, desigur, foarte importantă, dar nici demnitatea noastră nu poate fi călcată în picioare atunci când unora sau altora nu le place atunci când preşedintele R. Moldova rosteşte adevărul.

În cazul în care, aşa cum arată sondajele de opinie, populaţia va opta pentru alegerea preşedintelui prin vot direct, există riscul apariţiei unor fracturi majore în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) privind desemnarea unui prezidenţiabil?
AIE funcţionează şi va funcţiona în continuare. În ceea ce priveşte desemnarea unui candidat la prezidenţiale, cred că în condiţiile în care ar fi fost posibilă doar organizarea alegerilor prezidenţiale, Alianţa ar fi trebuit să aibă un candidat unic.

În condiţiile în care se desfăşoară concomitent alegeri prezidenţiale şi parlamentare, iar AIE nu candidează ca bloc unic, este în logica electorală ca fiecare partid să înainteze candidatul său.

Conflictul dintre candidatul AIE la alegerile prezidenţiale precedente, Marian Lupu, şi actualul premier Vlad Filat este deja de notorietate. Sunteţi de acord cu cei care spun că ambii pun ambiţiile personale mai presus de interesele coaliţiei de guvernământ, care a reuşit cu greu să trimită PCRM în opoziţie?
Eu sper să nu fie aşa… Eu sper din tot sufletul că niciodată interesele personale ale unuia sau altuia dintre liderii AIE nu vor fi puse deasupra intereselor cetăţenilor.

Şi domnul Filat, şi domnul Lupu sunt politicieni tineri, inteligenţi, au tot viitorul înainte şi cred că se vor gândi şi la asta atunci când iau decizii. Nu avem voie să ne pripim sau să luăm decizii bazate pe orgolii personale, nu pe înţelepciune şi pe interesele cetăţenilor noştri.

Eu am spus-o şi repet: cred în AIE ca singur vehicul politic spre integrarea europeană a R. Moldova şi voi face tot ce îmi stă în puteri pentru ca Alianţa să rămân viabilă, iar comuniştii să nu mai revină niciodată la putere. Aceasta este convingerea mea şi am să fac tot ce îmi stă în puteri ca lucrurile să evolueze în acest sens.

Unul dintre liderii AIE, Serafim Urechean, a avertizat recent că asupra riscului revenirii comuniştilor la putere. Consideraţi că ascensiunea acestora se poate alimenta din disensiunile care persistă în sânul Alianţei?
Nu cred că e vorba despre o ascensiune a comuniştilor, cu atât mai puţin despre o posibilă revenire la putere a lor. Şi nici nu cred că disensiunile acestea sunt chiar aşa de mari.

Fireşte, trebuie să fim conştienţi de toate riscurile, iar Alianţa să fie atentă la orice posibilă favorizare, prin comportamentul ei, a comuniştilor. Ceea ce trebuie să se înţeleagă este că noi, partidele din AIE, nu suntem duşmani electorali, suntem, eventual, concurenţi electorali.

Duşmanul nostru politic este comunismul şi toate partidele care îl susţin într-un fel sau altul. Aceasta este raţiunea de a fi a Alianţei. AIE este o alianţă anticomunistă şi pro-europeană.

Luaţi în considerare o eventuală candidatură a dumneavoastră la următorul scrutin prezidenţial?
În ceea ce priveşte candidatura din partea Partidului Liberal (condus de Ghimpu, n.r.), să aşteptăm Congresul acestui partid, care se va desfăşura pe 12 septembrie, la Palatul Naţional din Chişinău, unde se vor lua decizii inclusiv în ceea ce priveşte candidatura liberală la funcţia de preşedinte al republicii.

Profit de ocazie de a vă invita călduros la acest eveniment, pe dumneavoastră şi toată presa din România interesată de evoluţia R. Moldova. De asemenea, ţin să mulţumesc presei de la Bucureşti pentru atenţia din ce în ce mai mare pe care o acordă evenimentelor din stânga Prutului şi pentru modul profesionist în care îşi informează cititorii, radioascultătorii sau telespectatorii.