Preţul împăcării în geopolitica R. Moldova
adăugat 18 martie 2008, 15:51, la Opinii / Editoriale
Zece ani în urmă, în cadrul unei întrevederi avute cu Maxim Reznik, actualul şef al filialei din Sankt-Petersburg, al formaţiunii politice "Yabloko" din Rusia, atingând subiectul R. Moldova şi perspectivele acesteia, liderul rus a susţinut că statul moldav se va afla în jur de 10-15 ani într-o zonă "gri" şi doar după aceea se va putea vorbi despre o ancorare a acesteia într-un sistem anume internaţional. Care nu s-a specificat, doar că Maxim a vorbit despre o cădere a Rusiei într-un autoritarism politic. Până în prezent, evoluţiile geopolitice au confirmat predicţiile omului politic rus Maxim Reznik, care acum o săptămână a fost arestat la Sankt-Petersburg de organele de forţă, pentru că a participat la o acţiune de protest faă de puterea politică de la Kremlin. Privim cu o profunda îngrijorare recentele evoluţii ale relaţiilor moldo-ruse privind dosarul transnistrean. Jocul geopolitic şi interesul naţional rămân nişte axiome de care vrea să ne convingă puterea politică că ţine cont şi se ghidează. Pe hartă, metaforic, R. Moldova nu s-a mişcat deloc. S-au schimbat relaţiile, concepţiile, planurile unor state faţă de Chişinău. Opţiunea geopolitica a R. Moldova- nici nu mai ştii care este în continuare. Nu mai exită explicaţii geopolitice pentru evoluţia R.Moldova în sistemul internaţional şi unde îi este locul. De ce am făcut parte din URSS? E simplu am fost asaltaţi, am fost ocupaţi, am fost înrobiţi...De ce ne întoarcem cu faţa spre ruşi, după ce am suportat nişte "palme usturutoare" aplicate de aceştia?! În continuare, geopolitic, ruşii vor să-şi asigure accesul la Balcani. După ultimele declaraţii făcute presei ruse de către Vladimir Voronin, se pare, că R, Moldova face un joc geopolitic care o depăşeşte şi înseamnă capitularea definitivă a Chişinăului în faţa Tiraspolului. Şi implicit a Moscovei. Nu cred că R. Moldova este în stare să readucă sub aripa sa Tiraspolul, chiar dacă eforturi considerabile de-a îşi recăpăta încrederea din partea Kremlinului. Guvernarea comunistă de la Chişinău a atacat în stil totalitarist valorile naţionale, democraţia, religia, familia politică, ţările şi intituţiile prietene pentru a arăta că este loială Kremlinului. Această manifestare a arătat că elita guvernatoare este una periculoasă şi complexată, în care există o verticală a puterii subordonată să execute cele mai mizerebile apucături ale unei gândiri răbufnite din "puciul anului 1917". Târguiala cu Moscova -refuzul Chişinăului de a se afla în GUAM şi a adera la NATO în schimbul reîntoarcerii Tiraspolului aprioric este sortit eşecului. După ce la 17 februarie Kosovo şi-a proclamat independenţa, Rusia şi-a reevaluat relaţia cu Transnistria. Moscova obligând Chişinăul şi Tiraspolul să accepte o formulă de federaţie ar putea să ţină în frâu o eventuală direcţie prooccidentală a R. Moldova, menţinând-o într-o "zonă gri" în continuare. Rusia a iniţiat un « război al gazelor», un «războai al vinului», un «războai al religiei» împotriva R. Moldova şi după ce a tot susţinut că este noul ax civilizaţional al lumii-localizat între "Moscova şi câmpia siberiană"- va insista pe o nouă subjugare, mult mai dureroasă. Pentru că Rusia nu şi-a asumat deocamdată un destin democratic, deschis şi prietenesc. În ochii ei se întrevăd pofte de ulii hrăpăreţi. Rusia trebuie să-şi revizuiască complet politica sa externă, în raport cu statele limitrofe, de interes geopolitic şi, în primul rând, să-şi stăpânească tendinţele neoimperialiste, pe care le manifestă în prezent faţă de acestea. În context, Rusia are sarcina să se pună la punct în faţa ameninţărilor şi vulnerabilităţilor sale din viaţa internă, să-şi croiască o haină democratică pe potrivă şi să accepte ingerinţa economică şi investiţională externă. Rusia este condamnată să renunţe la vechile tertipuri şi ideologii mesianice imperialiste. Factorul politic, etnic, confesional, demografic, cât şi ceilalţi indicatori sociali, reflectă o Rusie, care poate să se confrunte cu ameninţări interne destul de serioase. Dacă Rusia va pierde capurile de pod, poziţionările sale geostrategice- nu va însemna o fatalitate, cum ar fi o dezvoltare democratică şi economică în plan intern. Pentru Rusia tot timpul i se va găsi o localizare în sistemele geopolitice. Chiar dacă în pe teritoriul Rusiei se simt mişcări etnice rebele care pot aprinde chibritul separatismului şi emancipării naţionale a popoarelor incluse în Federaţia Rusă. Deci, o Rusie nestâpânită este o Rusie periculoasă! Am înţeles că imprevizibilitatea acţiunilor Rusiei este determinată de previzibilitatea acestora. Rusia a moştenit sechele totalitarismului de care nu se poate debarasa. Chiar dacă astăzi acţiunile ei par mult mai elastice. Pe de altă parte, la un moment, R. Moldova aidoma celora din GUAM, în diferitele sale variante a utilizat, dimpotrivă, o strategie a discursului. Cu discursul statelor din GUAM s-a împletit, prin firea lucrurilor, discursul înnoitor al intelighenţiei şi societăţii din Europa Democratică. Chiar dacă R. Moldova a fost recunoscută ca o frână recunoscută şi oscilantă în anumite teme la care urma să se asocieze. Aflarea R. Moldova în GUAM se explică şi de ce aceasta a avut sprijinul statelor din familia euroatlantică, uneori în pofida evidenţelor care indicau nu doar slăbiciunea politică, ci şi neadaptabilitatea la reperele unei economii de piaţă corecte şi lipsa unei societăţi democratice. În context, politica de "bună vecinătate" dar şi celelelte motivaţii strategice pan-eurotlantice au apropiat valoric elitele politice basarabene de familia europeană. Dacă prima motivaţie are în vedere chestiunea integrării în perspectivă în UE, a doua raţiune se referă la reintegrarea statului. În alt context, integrarea europeană- este un lucru care a accelerat masiv interesul din partea elitelor. Ce ţine, aşa dar de registrul opţiunilor R. Moldova, dar şi de obligatiile si interesele ei de securitate? Ştie R. Moldova ce vrea? Dar, de ce nu suntem noi încă în NATO? Există un îndreptar politic care să prescrie cu exactitate tratamentul aplicabil unui stat în vederea menţinerii sale în reperele unei democraţii liberale? Mă bucură că o parte din tineri văd reunificarea valorică în interiorul Uniunii Europene. Că aceasta ar însemna mai mult decât un act istoric, ar fi o reparaţie morală a Pactului Ribbentrop-Molotov, de care nu am fost intrebaţi atunci când a fost semnat... Democraţia este o formă de guvernare extrem de dificil de creat şi de menţinut. Exact ca şi R. Moldova.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲