Un ziarist rus  numeste demersurile presedintelui Traian Basescu de normalizare si amplificare a relatiilor Bucuresti-Chisinau “Proiectul Basarab”. Figura de stil malitioasa, desigur, dar nu lipsita de semnificatie. Intr-un discurs recent, seful statului roman a amintit ca denumirea Basarabia provine de la voievodul Basarab, dar nu sunt uitate nici dificultatile prelungite pe care le-a intampinat  un proiect edilitar bucurestean cu acelasi nume  initiat de actualul presedinte in vremea cand era primarul general al Capitalei.
Proiectul de relatii intre  cele doua state de pe Prut al presedintelui Basescu este oricum mai temeinic si mai structurat decat orice intreprindere similara produsa in amendatele celor doi presedinti de dinaintea sa. Seful statului a facut cunoscute, cu prilejul vizitei in R. Moldova, un program amplu de actiuni – de la legiferarea micului trafic de frontiera la accelerarea procesului de acordare a cetateniei romane celor in drept din R. Moldova, de la investitii si proiecte comune la asistenta,  prin fonduri UE, in domeniul infrastructurii educatiei , de la reglementarea tratamentului aplicat in domeniul fortei de munca din cele doua state la finalizarea celor 12 acorduri de negociere intre cele doua parti, de la echivalarea diplomelor universitare la conectarea infrastructurilor energetice si feroviare, de la sporirea numarului de burse pentru tinerii moldoveni  la - faptul cel mai important – semnarea unui Acord de parteneriat pentru integrarea R. Moldova in UE.
Toate acestea, a tinut sa remarce presedintele Romaniei, nu forteaza in nici un fel mana noii conduceri de la Chisinau in ce priveste linia si initiativele sale in politica, ci doar vin in intampinarea actiunilor hotarate ale Chisinaului  desfasurate pe trei directii principale si complementare: adancirea cursului de democratizare, normalizarea relatiilor cu Romania si apropierea de UE in finalitatea integrarii. In discursul rostit la Cahul, seful statului a atras atentia ca integrarea in UE presupune costuri si sacrificii, iar unii comentatori de presa s-au grabit sa remarce ca Republicii Moldova i-ar fi mai usor sa intre in Europa Unita daca s-ar uni cu Romania. Dar presedintele Romaniei nu a pronuntat  peste Prut cuvintele Unire sau Reintregire, desi in multime ele au fost scandate nu odata , ci s-a referit la mostenirea de limba, istorie, cultura, nu a uitat sa-i evoce ca inaintasi pe Stefan cel Mare si Mihai Eminescu, a vorbit de “relatii de suflet”, de “proiect de suflet” si a apreciat ca, de fapt, este vorba de  un singur popor.

Ideea de baza  a “Proiectului Basarab” este ca Romania si R. Moldova se pot regasi impreuna intr-o Europa Unita. Dar pentru a se ajunge aici sunt enorm de multe de facut. Intre altele, indeplinirea cerintelor de aderare de catre R. Moldova, disponibilitatea clasei politice si a opiniei publice din republica fata de integrare, rezolvarea intr-un fel a problemei transnistrene si, nu in ultimul rand, asezarea relatiilor dintre Chisinau si Rusia  pe baze noi, tinand seama de relatiile istorice si politice specifice intre cele doua state.
La relatiile cu Moscova, presedintele Basescu nu s-a referit in mod amplu si explicit in exprimarile sale publice din timpul vizitei. Pe aceasta tema au aparut insa comentarii , si la Chisinau, si la Moscova . Expertul rus Ghennadi Konenko a declarat, pentru Vocea Rusiei , ca “este important ca R. Moldova se integreaza in structurile europene, fie chiar si cu sprijinul Romaniei. Dar alta este cand se discuta despre alipirea la Romania”. Pentru politologul moldovean Vitali Andrievski, din punctul de vedere al Romaniei, R. Moldova este “un loc convenabil pentru dezvoltarea relatiilor cu Rusia”. Ziarul “Vremia Novostei” aminteste ca in ajunul integrarii Romaniei in UE, presedintele Basescu “momea R. Moldova in componenta Romaniei pentru a adera impreuna la UE”.
Interesant este ca, in ultima vreme, unii politologi rusi au reluat o idee exprimata in urma cu cativa ani chiar la Bucuresti de colegul lor Stanislav Belkovski, ca pentru a se reunifica cu Romania, R. Moldova ar trebui mai intai sa renunte la Transnistria. In acest sens a scris si redactorul sef al revistei “Russia in Global Affairs”, Feodor Lukianov, iar directorul adjunct al Institutului pentru statele din CSI  si baltice, Vladimir Jarihin, a declarat pentru Pravda: “Daca (R. Moldova-nn) vrea sa se reunifice cu Romania, atunci sa dea Transnistria Ucrainei”.
Ipoteze de lucru sau baloane de incercare, lansate intr-o atmosfera labila si incerta, pe un subiect ce nu poate fi tratat doar cu emotie personala sau patriotica, ci, in primul rand, cu intelepciune politica.