Relaţiile moldo-romane cu iz electoral
adăugat 27 ianuarie 2009, 10:36, la Opinii / Editoriale
Prima vizită de lucru a noului ministru român de externe (22 ianuarie curent), Cristian Diaconescu, în Republica Moldova, a scos în evidenţă mai multe tendinţe existente în relaţiile moldo-române curente, dar şi în atitudinea propriu-zisă a actualei guvernări române faţă de Republica Moldova.Totodată, întrevederea şefului diplomaţiei române cu autorităţile moldoveneşti a elucidat intenţiile unor actori particulari de a imprima direcţii noi, diferite de cele ale reprezentanţilor oficiali, pe agenda raporturilor bilaterale dintre Bucureşti şi Chişinău. În contextul acestei vizite a fost sesizat un interes major din partea autorităţilor centrale ale Republicii Moldova faţă de caracterul politicii noii guvernări româneşti cu privire la dialogul moldo-român.
Dublarea politicii externe româneşti
Discursul ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, folosit în cadrul vizitei de la Chişinău denotă persistenţa unei discrepanţe esenţiale dintre poziţia Ministerului Afacerilor Externe al României şi cea a preşedintelui român, Traian Băsescu. Astfel, intenţia ministrului român de externe de a convinge partenerii europeni de a oferi un statut special RM reieşind din stadiul "avansat al RM din punctul de vedere al standardelor şi normelor UE" (www.mae.ro, 23.01.09), exprimată la Chişinău, contrastează cu ultimele aprecieri ale lui Traian Băsescu. Actualmente, poziţia preşedintelui român vizavi de parcursul european al Chişinăului este mult mai tranşantă şi critică decât cea manifestată de Diaconescu.
Îndeplinirea prevederilor Concluziilor Consiliului European din octombrie 2008, privitor la desfăşurarea alegerilor parlamentare în baza principiilor democratice, respectarea angajamentelor în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, statului de drept, dar în mod special, dinamica şi calitatea implementării reformelor, în opinia preşedintelui României reprezintă imperative necesare pentru apropierea RM şi de UE (alocuţiune susţinută cu prilejul primirii, la Palatul Cotroceni, a membrilor Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, www.azi.md, 21.01.09). Viziune diametral opusă poate fi observată în ce priveşte obiectivele urmărite de Bucureşti în relaţie cu Chişinău. În timp ce Cristian Diaconescu a pus accentul pe cooperare transfrontalieră, proiecte de mediu, securitate energetică, Traian Băsescu s-a referit în recentul său discurs la prioritatea democratizării RM. Aceste deosebiri de abordare a relaţiilor moldo-române se datorează în primul rând compoziţiei actuale a Guvernului României (PD-L şi PSD), demonstrând un impact redus a Preşedintelui României şi respectiv a PD-L asupra formării politicii externe româneşti. Dacă evaluăm expresia noii dimensiuni a politicii externe române, atunci vom regăsi aspecte similare abordării anterioare a relaţiilor cu RM, care prevedeau promovarea necondiţionată a perspectivei europene a Chişinăului. Mai mult decât atât, concepţia adoptată de actualul ministru este orientată spre pragmatism, maturitate şi avantaj reciproc în baza unui model european de relaţionare. În timp ce preşedintele României apelează la principiul "condiţionalităţii" integrării europene a RM drept măsură relevantă pentru stabilirea unei cooperări realmente europene.
Pe lângă constrângerile legate de formula de guvernare din România, politica externă dezvoltată de Cristian Diaconescu se deosebeşte radical de cea evocată de şeful statului român, prin caracterul detaşat cu privire la gestionarea activă a problemei facilitării procesului de redobândire a cetăţeniei române de către populaţia RM. O dovadă plauzibilă a acestei observaţii este eschivarea ministrului român de externe de la discutarea publică a subiectului dat, în timpul conferinţei de presă din cadrul Primăriei mun. Chişinău, dar şi în timpul dialogului purtat cu oficialii moldoveni. Aceeaşi atitudine a fost observată şi în cazul chestiunii consulatelor româneşti preconizate pentru deschidere la Cahul şi Bălţi, care a absentat de pe agenda discuţiilor bilaterale.
Retorică bivalentă din partea Republicii Moldova
Vizita de la Chişinău a ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, poate fi analizată din două perspective. Pe de o parte, distingem discuţiile purtate de reprezentantul român cu omologul său, Andrei Stratan şi preşedintele RM, Vladimir Voronin, iar pe de altă parte, dialogul lui cu Primarul mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal. Aparent mesajele oficialului român adresate atât autorităţilor centrale (comuniste), cât şi celor locale (forţe politice de opoziţie: Partidul Liberal) au rezultat din cursul oficial stabilit de MAE-ul român, bazat pe cooperare "pragmatică, matură şi în spirit european" cu Republica Moldova. În realitatea însă, obiectul discuţiilor cu A. Stratan şi V. Voronin s-a referit în mod principal la cadrul bilateral al relaţiilor moldo-române în lumina integrării europene, iar cele cu liberalul D. Chirtoacă - la cooperarea bilaterală la nivelul administraţiei publice locale ale celor două ţări şi la procesul de descentralizare în contextul integrării europene.
Totodată, ministrul român de externe a precizat că ar trebui să fie abandonate acele subiecte care pot crea blocaje în viitoarele relaţii bilaterale, împiedicând realizarea unor proiecte economice şi geo-strategice corespunzătoare intereselor ambelor părţi (Planul Operaţional Comun România-RM-Ucraina, cu un buget de 126,7 ml. de euro, alte programe europene de vecinătate care prevăd participarea României). În baza rezultatelor finale ale acestei vizite pot fi evidenţiate următoarele subiecte tabu la care a renunţat, pentru o perioadă, Ministerul român de Externe: deschiderea consulatelor româneşti, facilitarea maximală a procesului de redobândire a cetăţeniei române de către locuitorii RM etc. În pofida demersului părţii române de a plasa cadrul juridic bilateral pe planul doi al relaţiilor bilaterale şi de a acţiona în favoarea proiectelor cu caracter practic şi reciproc avantajoase, preşedintele RM a insistat asupra faptului că semnarea Tratatului de bază şi a Acordul privind frontierele moldo-române sunt necesare pentru avansarea dialogului politic. În timp ce Andrei Stratan a amintit că semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră va depinde de finalizarea negocierile privitor la cadrul juridic bilateral. Seriozitatea abordării părţii române a fost observată în cazul întrevederii lui Cristian Diaconescu cu primarul general de Chişinău, când primul a evitat să abordeze problema facilitării procesului de redobândire a cetăţeniei române, indiferent de faptul că a fost remarcată de Dorin Chirtoacă.
Aspectele relevate mai sus denotă o amprentă electorală înserată puternic atât în comportamentul şi retorica autorităţilor centrale şi locale ale Republicii Moldova, cât şi în gesturile ministrului român de externe. Astfel, guvernarea comunistă tinde să utilizeze conjunctura politică din România (Guvernul PD-L şi PSD), dar şi pragmatismul noii politici externe româneşti, pentru a tempera raporturile politice bilaterale, cu scopul deposedării forţelor politice pro-româneşti de anumite argumente electorale. De asemenea, conducerea comunistă este interesată de proiectele europene irealizabile fără participarea Bucureştiului, dar şi de sprijinul politic al României în perspectiva negocierii noului Acord de Asociere cu UE (precum şi din raţionamente economice). Totodată, diminuarea climatului conflictual în relaţiile moldo-române este important pentru PCRM din raţionamente pur electorale (destinderea relaţiilor ar conduce la o atitudine mai cooperantă şi mai puţin critică din partea Bucureştiului, defavorizând astfel partidele politice pro-româneşti). Forţele politice de opoziţie (de exemplu, Partidul Liberal) contează pe retorica pro-română (facilitarea procesului de redobândire a cetăţeniei etc.) pentru a atrage şi/sau extinde numărul de simpatizanţi şi potenţiali alegători.
De aceea, orice asociere pozitivă cu reprezentanţii politicului român (întrevederea Diaconescu-Chirtoacă etc.) joacă un rol semnificativ pentru consolidarea potenţialului lor electoral. Adoptarea unui discurs public opus celui guvernamental (mesajele lui Dorin Chirtoacă din cadrul conferinţei de presă, organizate cu ocazia întrevederii cu Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu), afiliat părţii române, creează perspective şi mai clare pentru o diferenţiere distinctă de ceilalţi oponenţi din rândul opoziţiei politice, precum şi însuşirea statutului de forţă politică sigură alternativă faţă de puterea existentă. Actualul Guvern al României şi respectiv Ministerul român de Externe, dat fiind faptul că şi-au propus drept scop fortificarea şi avansarea calităţii României de membru al UE, manifestă reticenţă şi precauţie în ceea ce priveşte relaţionarea cu Chişinăul, concentrându-se asupra proiectelor de cooperare practică şi mai puţin asupra dialogului politic destul de complex şi controversat. Din aceste considerente conduita oficialului român de externe, în timpul vizitei de la Chişinău, a avut un caracter destul de rezervat, bine calculat şi complet detaşat de realităţile politice din Republica Moldova (susţinerea unui din candidaţii pentru viitorul Parlament sau alt timp de implicare în procesul electoral din RM etc.).
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲