Roberto Quaglia: Libertatea nu se găseÈ™te, dar o putem căuta
adăugat 27 iunie 2008, 19:24, la Interviu / Reportaj
Interviu acordat de scriitorul italian de science-fictions Roberto Quaglia pentru portalul informativ presa.md- Bun venit Roberto Quaglia la ChiÈ™inău. EÈ™ti des la ChiÈ™inău, prin ce se explică aceasta?
- Este simplu. Eu am trăit la BucureÈ™ti câÈ›iva ani È™i aflându-mă în capitala României m-am împrietenit cu un grup de persoane din R. Moldova, care m-au È™i invitat aici. Și am venit pe aceste plaiuri care mi-au plăcut mult, mai ales că am o groază de prieteni iar ChiÈ™inăul de BucureÈ™ti nu este atât de departe. Totodată, BucureÈ™tiul a devenit un oraÈ™ a muncii-în plină miÈ™care, aglomerat, cu multe automobile care îÈ›i răpeÈ™te mult timp- È™i atunci vin mai des aici, mai ales că am prieteni È™i mă pot plimba pe jos oriune doresc, cu un aer mai curat, pot adulmeca mai uÈ™or metafore din viaÈ›ă È™i nu am multă nevoie de maÈ™ină.
- EÈ™ti un om de creaÈ›ie. Putem să afirmăm că È›i-ai redescoperit iluzia creaÈ›iei, aici, în R. Moldova?
- Nu este vorba desprea aceasta È™i chiar nu sunt în acest moment într-o perioadă creativă. Aici, este un loc pitoresc, interesant, în care se poate trăi o perioadă È™i nu neapărat toată viaÈ›a. De fapt, cred că nu este indicat un loc, o aÈ™ezare anume, în care ar trebui să trăieÈ™ti toată viaÈ›a.Creativitatea este ceva misterios-nu È™tii când È™i cum se alimentează sau izvorăÈ™te, se produce.
- Știu că aici È›i-ai redescoperit niÈ™te rădăcini sau poate similitudini, care te-au emoÈ›ionat profund. Despre ce este vorba?
- Am descoperit un sat, care m-a È™ocat că poartă nume identic cu al meu, dacă este să-l traducem din italiană în română. Este vorba despre satul PrepeliÈ›a. Pe mine mă cheamă Quallia care este cuvântul ce în italiană semnifică PrepeliÈ›ă. Și, binenÈ›eles, am fost È™ocat de primul sat din lume, pe care l-am întâlnit, care poartă un nume identic cu al meu.
- PrezenÈ›a scriitorului italian Qualia în R. Moldova nu s-a lăsat neobservată. Ai fost remarcat în presa basarabeană, ai avut parte de seminare È™i întâlniri în o serie de instituÈ›ii superioare de învăÈ›ământ. Despre ce a fost vorba?
- Acum doi ani am fost la Școala Superioară de Antropologie, unde am È›inut câteva seminare. Am fost invitat la Universitatea Liberă InternaÈ›ională din Moldova la o întâlnire cu studenÈ›ii È™i masteranzii, la alte universităÈ›i din ChiÈ™inău, unde am avut plăcerea de-a povesti despre literatură, viaÈ›ă È™i altele. Am È›inut discursuri la cenacluri, m-am întâlnit cu cititorii la librării, am fost la evenimente, care m-au marcat plăcut în R. Moldova.
- EÈ™ti un scriitor care ai călătorit mult. Știu că ai bătătorit cale lungă nu doar până în R. Moldova, ci È™i în spaÈ›iul post-sovietic, spre exemplu, în Rusia. Cum È›i s-a părut, în contrast, "Europa mediterană" în care te-ai născut È™i o "Europă Asiatică", dacă este să ne referim la Rusia?! Există mari diferenÈ›e, există afinităÈ›i?
- Evident, există o diferenÈ›ă foarte mare.Greu se exprimă în cuvinte această diferenÈ›ă. Dar mie îmi place diferenÈ›ele È™i nici nu fac o ierarhie a valorilor, care ar consta în ce este mai bine È™i ce este mai rău. Eu apreciez diferenÈ›ele, care s-ar exprima ca o biodiversitate al civilizaÈ›iei, ca pe o bogăÈ›ie necesară. Întrucât, locuiesc în Europa de Vest, observ, inclusiv prin programele Uniunii Europene, că lumea se omogenezează, ceea ce redă că dispar diferenÈ›ele dintre state care ar fi existat în trecut. Într-un anumit fel este bine, pentru că nu mai încerci să-È›i imaginezi un război între Italia È™i Germania sau între Germania È™i FranÈ›a, că această modernizare apropie lumea, se simte mai apropiată, iar un război îÈ™i pierde logica izbucnirii È™i exrimării. Dar, pe de altă parte, există È™i efecte negative care se arată prin pierderea unor elemente ce È›in de cultura naÈ›ională, de identitatea naÈ›ională. Mie, îmi este drag de elementele biodiversităÈ›ii culturale, iar dacă unele se pierd îmi este dor de acestea.
- Care sunt subiectele, motivele pe care le invoci în cărÈ›ile tale de science-fictions?
- Mă interesează modul de gândire al oamenilor È™i atunci apar aceste poveÈ™ti foarte ciudate, întrcât tind să merg la limitele imaginaÈ›iei, cum este È™i nebunia. Îmi place să prezint o situaÈ›ie sureală, iar surealitatea, pentru mine, este un spaÈ›iu imaginar între banalitate È™i non-sens. La graniÈ›a dintre banalitate È™i non-sens se plasează această surealitate, care imprimă o profunzime situaÈ›iei. Îmi place să redau în poveÈ™tile pe care le creez È™i un umor negru, un gust amar.
- Care sunt scriitorii care te-au marcat și te raportezi la grupul lor literar?
- Primul dintre ei este Robert Sheckley, care este un scriitor american ce a murit acum doi-trei ani. Am fost foarte bun prieten cu el, în ultimii ani de viaÈ›ă a acestuia, cu care am călătorit la finele vieÈ›ii sale. Este un scriitor extrem de apreciat în spaÈ›iul estic. Unul foarte important pentru mine actualmente este Ian Watson, un scriitor britanic, care a scris È™i scenariul pentru filmul "IntelegenÈ›ă artificială"( făcut de Spielberg), care îmi este un foarte bun prieten È™i am scris o carte în comun în limba engleză. Este singura carte pe care am scris-o în engleză. Și această carte este atât de ciudată È™i teribilă că a È™i fost refuzată de 30 de edituri din Marea Britanie. Dar, se pare, o editură mai cu curaj a acceptat în sfârÈ™it cartea.
- Ai o pagină pe NET, unde se regăseÈ™te o parte din viaÈ›a ta. Sunt o groază de poze cu prieteni. Este vorba doar despre o pasiune a fotografiei sau încerci să exprimi ceva, să transmiÈ›i un mesaj anume?
- Nu vreau să transmit nimic, ci să fixez punctele din viaÈ›a mea: unde am avut emoÈ›ie, am trăit momente interesante È™i palpitante sau am cunoscut o faÈ›ă nouă. Site-ul meu care se găseÈ™te la www.robertoguaglia.com sau www.roberto.info È™i aici se pot descoperi È™i un milion de cuvinte, adică am pus cărÈ›i online-majoritatea în italiană, dar sunt È™i în alte limbi( inclusiv în limba română-n.n.). Paginile respective sunt destinate persoanelor care se interesează mai profund despre ce fac eu. Dar, evident, oricine se poate interesa de minutele din viaÈ›a cuiva. Este vorba despre un album personal, care poate fi accesat È™i în care să fie descoperite stările în care am fost. Mai ales că am călătorit mult în viaÈ›a mea.
- Starea de călător È›ine de transmiterea unui mesaj de cunoaÈ™tere a libertăÈ›ii în această lume?
- Este un fel de-a căuta libertatea. Libertatea nu se găseÈ™te niciodată, dar sigur o poÈ›i căuta. Dar starea de-a călător este È™i un mod de-a scăpa de identitatea proprie. Identitatea proprie poate reprezenta È™i un fel de închisoare, nu doar o soluÈ›ie a vieÈ›ii, a felului de-a fi. Nu poÈ›i să gândeÈ™ti inovator dacă eÈ™ti închis în tine. Iar a călători este un mod de comunicare È™i cred că lumea este într-o continuă miÈ™care, schimbare È™i eu trebuie să mă schimb, astfel ne dezvoltăm percepÈ›ia asupra vieÈ›ii.
- Ce mesaj ai vrea să transmiÈ›i celora pe care i-ai cunoscut sau nu i-ai cunoscut în R. Moldova?
- Ce mesaj?! Lumea care mă cunoaÈ™te nu are nevoie să citească interviul pentru a înÈ›elege ceva despre mine, lumea care nu mă cunoaÈ™te ar fi bine să acceseze site-ul meu, să se uite la ce am făcut È™i fac, ca să pot primi È™i câte un e-mail. De fapt, tot timpul sunt dispus să leg noi prietenii.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲