Preşedintele român Traian Băsescu, a criticat strategiile de securitate ale Europei în discuţia sa cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, de la Bruxelles, la data de 28 octombrie.

După decenii de indiferenţă reciprocă, Bucureşti-ul face acum lobby pentru Republica Moldova. Băsescu a susţinut public şi intenţia Turciei de a adera la UE, în ciuda faptului că Franţa şi, într-o măsură mai mică, Germania, vrea s-o oprească.

În cele două decenii după căderea comunismului, diplomaţia română a fost caracterizată prin pasivitate şi lipsă de iniţiativă, relaţiile cu sora sa, Republica Moldova, este exemplul cel mai evident. Conform afirmaţiilor fostului preşedinte Ion Iliescu, România a evitat toate posibilităţile de a influenţa politica Republicii Moldova.

Republica Moldova a căzut rapid din nou sub influenţa Rusiei, culminând într-un război rece între cele două ţări, care la Chişinău s-a încheiat numai după ce actuala coaliţie pro-europeanpă a venit la putere anul trecut.

Cu 22 de milioane de locuitori, România este al doilea după mărime stat-membru de Est al UE. Până recent, a practicat o politică externă extrem de scăzută în cadrul Uniunii, încercând, în acelaşi timp, să găsească un echilibru cu Statele Unite ale Americii. În 2004, Băsescu a vorbit despre planurile sale pentru o "axă Washington-Londra-Bucureşti".

România a aderat la aproape toate iniţiativele recente, controversate, din SUA, inclusiv trimiterea trupelor în Afganistan şi Irak şi scutul american anti-rachetă pe teritoriul său.

Astăzi, România este una dintre cele cinci ţări UE (împreună cu Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia), care nu recunosc independenţa Kosovo.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, unii politicieni români şi publicul larg păstrează vie speranţa de reunificare a celor două ţări. Acest vis a primit un impuls de anul trecut, când Băsescu a anunţat disponibilitatea sa de a oferi cetăţenia română moldovenilor care o cer. El a spus că un milion de moldoveni – adică 25 % din populaţie - au depus deja o cerere pentru cetăţenie şi zeci de mii de oameni au primit-o.
Se pare că România încearcă să devină un jucător-cheie regional, menţionează autorul articolului.