Noi tensiuni în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev din cauza minorităţii române şi a Bîstroe.Comisia mixtă româno-ucraineană a fost suspendată din cauza Kievului, care nu respectă drepturile minorităţii româneşti, a declarat, pentru „Adevărul“, şeful DRP, Eugen Tomac.

„Lucrările comisiei mixte, formată din negociatori  ai Ministerului român de Externe şi din reprezentanţi ai Ministerului ucrainean de Externe care trebuia să monitorizeze situaţia minorităţilor română şi ucraineană din cele două ţări au fost întrerupte pe timp nelimitat", a explicat şeful Departamentului Românii de Pretutindeni, aflat în subordinea Guvernului.

Motivul principal:  situaţia etnicilor români, care nu beneficiază de drepturi decât pe hârtie. „Noi nu acceptăm dublul standard adoptat de Kiev. Mă refer la diferenţierea între români şi moldoveni.Am solicitat părţii ucrainene răspunsuri punctuale la diverse probleme (n.r. învăţâmânt şi slujbe religioase în limba română) cu care se confruntă etnicii români. Până la primirea unui răspuns, comisia interguvernamentală româno-ucraineană nu mai activează", a adăugat Eugen Tomac.

Comisia mixtă este principalul instrument bilateral pentru protecţia minorităţii române, respectiv ucrainene, stabilit prin Tratatul dintre România şi Ucraina. Lucrările comisiei au mai fost întrerupte şi în trecut, timp de patru ani, comisia reluându-şi activitatea în noiembrie 2006.

Kievul vrea să dezbine 

„Poziţia noastră este clară. Nu există în Ucraina o altă minoritate şi o altă limbă decât cea română. Ne pare rău că în structurile publice la nivel înalt din Ucraina există oameni care spun că există două comunităţi diferite. Scopul acestor oameni a fost şi este clar divizarea comunităţii româneşti", a subliniat secretarul de stat de la DRP. El a precizat că statul român cere Kievului să aplice în cazul minorităţii române o politică similară celei aplicate de Bucureşti minorităţii ucrainene.

„Ne-am fi dorit ca românii să fie trataţi în Ucraina măcar pe jumătate de cum îi tratăm noi pe etnicii ucraineni din ţară. Doar anul acesta, Uniunea Ucrainenilor primeşte 54 de miliarde finanţare de la statul român pentru o comunitate de 60.000 de etnici. Noi avem aproximativ 500.000 de români în Ucraina, cărora nu le sunt respectate drepturile".

Tomac a deplâns faptul că eforturile României de a ajuta la păstrarea identităţii culturale a românilor cetăţeni ai Ucrainei nu au primit sprijin prea mare din partea Kievului. ,, În Ucraina ajung foarte greu manualele româneşti", spune şeful DRP. Întrebat de ce nu aplică Bucureştiul aceeaşi politică de acordare a cetăţeniei române în cazul moldovenilor şi în cazul românilor din Ucraina, secretarul de stat de la DRP a explicat că „Ucraina este extrem de reticentă în a permite dubla cetăţenie." 

Fără şcoli şi biserici

Comunitatea românească este prezentă  în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa. Românii reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. Deşi legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, autorităţile române critică „preocuparea autorităţilor de la Kiev de promovare a limbii de stat în sistemul educativ". Numeroase localităţi cu populaţie majoritar românească nu au şcoli în limba maternă.

Potrivit lui Vitalie Zâgrea, jurnalist de etnie română care trăieşte la Cernăuţi, „autorităţile ucrainene au decis să desfiinţeze unele şcoli, iar pe altele le-au transformat în şcoli mixte motivând că a scăzut natalitatea în rândul populaţiei de etnie română".

Niciun contact la nivel înalt

În plus, etnicii români din Ucraina au o singură biserică - în regiunea Odesa - care se află sub jurisdicţia Patriarhiei României. Restul parohiilor comunităţilor româneşti sunt subordonate Patriarhiei Moscovei.

Relaţiile diplomatice dintre România şi Ucraina sunt aproape îngheţate după preluarea puterii de către prorusul Viktor Ianukovici. În afara minorităţii române, Kievul şi Bucureştiul au de mai mulţi ani neînţelegeri pe tema canalului Bâstroe, pe care Ucraina îl construieşte în Delta Dunării, şi despre care România spune că afectează mediul înconjurător.

Vizite la nivel înalt nu au mai existat pe agenda României şi Ucrainei de doi ani. „ Nu îmi dau seama care este motivul exact al încercării de asimilare a minorităţii româneşti din Ucraina", declara Băsescu la acea vreme.

"Ne-am fi dorit ca românii să fie trataţi în Ucraina măcar pe jumătate de cum îi tratăm noi pe etnicii ucraineni din ţară."
Eugen Tomac
secretar de stat DRP

Kievul exclude România de pe „axa" dunăreană?

Ministrul ucrainean de Externe, Konstantin Hrişcenko, vrea să coopereze pentru realizarea proiectelor europene din cadrul Strategiei Dunării doar cu Ungaria şi Austria. Oficialul nu a spus niciun cuvânt despre vreo cooperare cu România. Hrişcenko a discutat cu omologul de la Viena, Michael Spindelegger, formatul trilateral de cooperare la Dunăre care exclude România.  Iar presa de la Kiev relatează că ministrul austriac de Externe agreează formatul Ucraina-Ungaria-Austria.

Comisia Europeană va prezenta până la sfârşitul anului toate detaliile despre Strategia Dunării. Comisarul European pentru Politici Regionale, Johannes Hahn, a vizitat în vara aceasta atât România, cât şi Ucraina pentru a discuta despre proiectele care vizează dezvoltarea infrastructurii de transport pe Dunăre, dar şi cooperarea între ţările din regiune.

Ucraina vrea Bîstroe în strategiA Dunăreană

Kievul va prezenta propriile propuneri legate de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport la Dunăre. Zilele trecute, ministrul ucrainean al Transporturilor, Konstantin Fomenko, a acuzat România că a introdus tarife „discriminatorii" pentru navele care traversează canalul ucrainean Dunăre - Marea Neagră pentru a favoriza navele care tranzitează cu marfă prin Canalul Sulina, care aparţine României.

Cotidianul „Nezavisimaia Gazeta", scrie că, pe 17 iulie, în timpul întalnirii dintre comisarul Johannes Hahn şi premierul ucrainean Nikolai Azarov, acesta din urmă a declarat: „Suntem neliniştiţi de poziţia României, care în mod uniteral a angajat lucrări de extindere în Delta Dunării, pentru a redirecţiona fluxurile de mărfuri spre porturile sale".

Oficialul european a răspuns că au fost demarate deja negocieri pentru găsirea unor soluţii acceptabile atât pentru Ucraina, cât şi pentru România în privinţa Deltei Dunării. Întrebat de „Adevărul" dacă disputele privind canalul Bîstroe pot afecta implementarea Strategiei Dunării, comisarul UE Johannes Hahn a declarat că proiectul Bîstroe propus de Ucraina nu va fi probabil inclus ca atare în Strategia Dunării şi, din acest motiv, nu va putea întârzia implementarea ei.

Nu sunt recunoscuţi în Serbia şi Bulgaria

România are probleme cu aproape toate comunităţile istorice din ţările vecine. Potrivit secretarului de stat Eugen Tomac de la „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni" (DRP), situaţia românilor din Serbia nu s-a îmbunătăţit deloc nici după vizita efectuată în primăvară de ministrul de Externe Teodor Baconschi în această ţară.

Autorităţile de la Belgrad fac în continuare, artificial, diferenţa între etnici vlahi (românii din Valea Timocului) şi cei români (Voivodina). Deşi şeful diplomaţiei sârbe, Vuk Jeremici, l-a asigurat pe omologul român că situaţia celor peste 40.000 de români timoceni se va îmbunătăţi, în continuare aceştia nu au parte de învăţământ sau de slujbe religioase în limba maternă.

Tomac spune că nici problemele comunităţii române din Bulgaria nu au fost rezvolvate. „Autorităţile de la Sofia nu recunosc comunitatea românească , ca fiind una singură. Ca şi oficialii sârbi, ele fac diferenţa artificială între etnici români şi etnici vlahi" , spune secretarul de stat de la DRP. În plus, şcolile şi presa în limba maternă pentru etnicii români sunt mai ales pe hârtie.

„Mi s-a spus că la Sofia există un liceu român şi când am fost să-l văd erau două clase la mansarda unui liceu", susţine Tomac. Din cauza lipsei învăţământului în limba maternă, tot mai mulţi copii nu mai vorbesc româneşte. În Bulgaria trăiesc aproximativ 150.000 de vorbitori de limba română.

Constituţia bulgară nu recunoaşte însă minorităţile naţionale, ci doar grupurile etnice, românii nefiind reprezentanţi nici în Parlament, nici în administraţia locală.