![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (14)
Tipăreşte
Sus
Românii din Timoc - o minoritate europeană ameninţată
adăugat 22 februarie 2008, 10:30, la Interviu / Reportaj
- Domnule Cubreacov, am aflat zilele trecute că numele dumneavoastră este invocat cu admiraţie şi recunoştinţă de mulţi români din Serbia. Despre ce este de fapt vorba?
- Probabil este vorba despre preocuparea mea mai veche pentru situaţia românilor din ţările Balcanilor şi pentru cea a românilor din Timoc mai cu seamă. Aceştia au o situaţie culturală şi identitară precară, iar tratamentele pe care li le aplică autorităţile sârbe sunt discriminatorii şi de multe ori agresive. Românii din Serbia de răsărit sunt o minoritate europeană ameninţată. De aceea m-am solidarizat cu ei şi în ultimii ani am încercat să-i ajut la modul concret.
- Aţi ridicat problema lor la Consiliul Europei?
- Era primul lucru care îmi stătea la îndemână şi care depindea exclusiv de umila mea persoană. Prima dată am abordat problematica românilor timoceni în cadrul dezbaretilor din 5 octombrie 2004 pe marginea Rapotului APCE privind funcţionarea instituţiilor democratice în Serbia şi Muntenegru. Am atras atunci atenţia Adunării Parlamentare de la Strasbourg asupra unor aspecte care nu fuseseră reflectate în raport. Era vorba de contextul etno-confesional din Serbia. Minorităţile etnice cele mai numeroase din această ţară sunt de altă confesiune decât naţiunea titulară, ceea ce le asigură o anumită impermeabilitate în faţa proceselor asimilaţioniste. Maghiarii sunt tradiţional catolici, iar albanezii musulmani, pe când românii sunt coreligionari cu sârbii. În loc ca acest fapt să-i apropie pe sârbi de români, îi îndepărtează şi adesea îi face să se confrunte. Cauza o constituie presiunile acerbe ale Bisericii ortodoxe sârbe asupra românilor, pentru ca aceştia să-şi renege identitatea şi să se declare sârbi. Românii din Serbia, chiar dacă se apropie de jumătate de milion, sunt cea mai vulnerabilă minoritate etnică, în sensul că sunt expuşi cel mai mult procesului de aculturaţie şi dezrădăcinare etnică. Regimurile revolute Tito şi MiloÅ¡ević au recurs la diverse metode de inhibare a energiilor naţionale ale românilor timoceni şi de suprimare a identităşii lor etnice şi lingvistice.
- Aţi întreprins şi alţi paşi de sensibilizare a forului de la Strasbourg?
- Era logic să perseverez. Astfel, împreună cu alţi membri ai APCE din ţări ca Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Georgia, Lituania, Moldova, România şi Ungaria, am lansat la 28 aprilie 2005 Declaraţia oficială nr. 364 (Doc. 10533) cu privire la respectarea drepturilor românilor din Timoc (Serbia de răsărit). În acel document ne exprimam îngrijorarea pentru situaţia culturală a românilor timoceni şi regretul că Serbia aplică duble standarde separându-i în mod artificali pe cei 40 000 de români din Voievodina de cei 400 000 de români din Serbia de răsărit, numiţi impropriu de autorităţi cu exonimul "valahi". Totodată, denunţam escaladarea manifestărilor xenofobe împotriva românilor timoceni, arătând că aceste manifestări erau încurajate de autorităţile civile şi bisericeşti şi aduceam ca exemplu persecuţiile împotriva parohiei Mălainiţa şi a preotului Boian Alexandrovici, precum şi inscripţionarea unor simboluri ale ultranaţionaliştilor sârbi sau mutiplicarea unor ameninţări de felul "Moarte românilor!", "Afară din Serbia!" pe sediul organizaţiei neguvernamentale româneşti "Ariadnae filum" şi pe alte clădiri din oraşul Bor. De aceea, lansam, împreună cu colegii mei, un apel presant către Guvernul sârb ca acesta să ia neîntârziat măsuri în vederea curmării persecuţiilor împotriva românilor din Serbia de răsărit. Le ceream şi celor doi raportori pentru Serbia şi Muntenegru, dnii MiloÅ¡ Budin şi Jonas ÄŒekuolis, să urmărească îndeaproape evoluţiile din Serbia de răsărit şi să le reflecte în rapoartele lor ulterioare.
- Aţi avut o intervenţie publică şi aţi lansat o declaraţie oficială în sprijinul minorităţii etnice române din Serbia, lucruri pe care nu le mai făcuse nimeni până atunci la Strasbourg. Ce a urmat?
- La 6 octombrie 2005 am iniţiat în cadrul APCE un proiect de Rezoluţie (Doc. 10726) privind violarea drepturilor omului în cazul minorităţii naţionale române din Serbia. Iniţiativa mea a fost susţinută de alţi colegi creştin-democraţi, liberali sau socialişti din Franţa, Georgia, Italia, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, România şi Ungaria şi înregistrată oficial la 17 octombrie 2005. În acel proiect de rezoluţie constatam că minoritatea naţională română locuieşte în 39 de comune româneşti sau mixte din provincia autonomă Voievodina, precum şi în 154 de comune româneşti şi 48 de comune mixte dintre râurile Dunărea, Timoc şi Morava. Mai constatam şi faptul că din 1833, când Valea Timocului a fost înglobată pentru prima oară în statul sârb, românii din regiune nu s-au mai putut bucura de cele mai elementare drepturi etnice în şcoli şi biserici, din cauza refuzului statului sârb şi al Bisericii ortodoxe sârbe de a accepta limba română în aceste instituţii. Aduceam în atenţie şi faptul că autorităţile sârbe le aplică românilor de pe Valea Timocului un tratament diferenţial de cel aplicat românilor din Voievodina, ceea ce se observa lesne prin impunerea exonimului sârb "valah" în locul endonimului "român" în cazul românilor timoceni. Mai arătam că erau supuşi persecuţiilor preoţii din protopopiatul ortodox român de Dacia Ripensis al Episcopiei ortodoxe române de Dacia Felix, cu sediul administrativ la Vârşeţ. Propuneam prin acel proiect ca APCE să invite autorităţile sârbe să garanteze respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale etnicilor români din Serbia de răsărit în conformitate cu prevederile Convenţiei Europene, având în vedere întâi de toate drepturile lingvistice, culturale şi religioase, inclusiv în şcolile publice şi biserici, după modelul care funcţionează în Voievodina.
- Ce soartă a avut acest proiect de Rezoluţie?
- La 25 noiembrie 2005, Biroul APCE a luat hotărârea (nr. 3148) de trimitere a proiectului iniţiat de mine în Comisia juridică şi drepturi ale omului, pentru întocmirea unui Raport. Cu ocazia şedinţei sale din 26 ianuarie 2006 Comisia l-a desemnat pe dl Jürgen Herrmann (Germania, grupul Partidului Popular European) în calitate de raportor. Dl Herrmann a efectuat două vizite de documentare în Serbia, la 27 şi 28 septembrie 2006 în Voievodina şi la 26 şi 27 septembrie 2007 în Serbia de răsărit, pe Valea Timocului, când s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii etnice române. Până la urmă a rezultat un amplu Raport (Doc. 11528), declasificat la 14 februarie 2008. Acesta va fi inclus spre dezbatere pe agenda APCE cel mai probabil în lunile aprilie sau iunie ale anului curent, urmând ca un text de Rezoluţie şi altul de Recomandare să fie adoptate. Trebuie să precizez că, până la declasificarea avanproiectului de Raport, majoritatea amendamentelor formulate de mine la proiectul de Rezoluţie au fost acceptate de Comisia juridică şi drepturi ale omului din cadrul APCE, astfel încât varianta ultimă a documentului este sensibil ameliorată. Satisfacţia mea este imensă, pentru că am reuşit să aduc în dezbaterea publică europeană, în premieră absolută, chestiunea românilor timoceni. Astfel, o internaţionalizare a problemei s-a produs. Sunt convins că acest fapt va comporta pe termen lung efecte practice pozitive în beneficiul acestei comunităţi care merită un tratament european, civilizat şi generos. Nu putem admite ca în secolul XXI guvernele de la Belgrad să menţină faţă de minorităţi practici mai proaste decât cele din timpul Imperiului otoman, care, oricât ar părea de necrezut, a fost incomparabil mai tolerant cu românii timoceni.
- Aţi avut parte de înţelegerea şi susţinerea colegilor din APCE. Care a fost însă reacţia autorităţilor sârbe vizate direct de iniţiativa dvs.?
- Am fost neplăcut surprins să aflu din surse diplomatice că în data de 12 octombrie 2005, însărcinatul cu afaceri al ambasadei Serbiei şi Muntenegru la Bucureşti, dl Zoran Popović, a fost primit de ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, dl Victor Zlacevski, aceştia procedând la un prim schimb de păreri pe marginea activităţii mele în cadrul APCE. Dl Zoran Popović şi-a arătat iritarea faţă de faptul că un parlamentar de la Chişinău abordează la Strasbourg subiectul minorităţilor etnice din Serbia. Şi mai neplăcut a fost să aflu că şi reprezentanţii ambasadei Serbiei şi Muntenegrului la Kiev s-au deplasat în octombrie 2005 la Chişinău, unde au tratat oficial la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene aspecte privind persoana şi familia mea şi au cerut, într-o manieră securistică, să li se pună la dispoziţie un dosar cât mai complet posibil despre mine şi despre partidul din care fac parte. A trebuit să intervin cu un protest şi să insist ca MAEIE să renunţe la angajamentul său iniţial privind furnizarea către partea sârbă a informaţiilor despre mine şi familia mea. Chiar dacă ştiam că la Belgrad unii au rămas încă, imaginar, în epoca MiloÅ¡ević, nu credeam că persoane cu asemenea mentalitate ar putea exista, culmea!, în Ministerul Integrării Europene de la Chişinău.
- Ar fi putut fi invocat pretextul de îngrijorare pentru eventuala degradare a bunelor relaţii dintre Serbia şi Republica Moldova?
- Nicidecum. O asemenea abordare este falsă, dacă nu este perfidă. Serbia mai are încă multe de făcut până a se putea compara cu Republica Moldova în materie de drepturi şi libertăţi acordate real minorităţilor etnice. Eu sunt membru în Subcomisia Consiliului Europei pentru Minorităţi şi preocuparea mea pentru situaţia oricărei minorităţi etnice din oricare ţară membră a organizaţiei este firească şi în afara suspiciunii de interes politic ascuns. Sunt şi rămân un prieten al Serbiei. Dar şi guvernele acestei ţări trebuie să înţeleagă că drepturile omului şi libertăţile lui fundamentale sunt valori care trebuie asigurate în cazul tuturor cetăţenilor, nu doar al celor aparţinând naţiunii titulare. Xenofobia guvernanţilor sârbi nu este bună la nimic. Ea se întoarce şi se va întoarce întotdeauna împotriva lor înşişi. Faptul că am internaţionalizat problema românilor timoceni este un lucru bun pentru aceşti cetăţeni ai Serbiei, dar şi pentru Serbia ca stat, care are şansa reală să se europenizeze profund sub aspectul legislaţiei şi practicilor, în beneficiul tuturor cetăţenilor săi fără nici o deosebire.
- Domnule Cubreacov, vă mulţumim.
Romanii trebuie sa nu uite de identitatea lor . Eu daca as putea i-as strange pe toti in Romania Mare , pe toti de peste granite . Pacat ca jumate de milion de romani sufera din cauza unor sarbi nerecunoscatori si inconstienti .
Va felicit domnule Cubreacov pentru ca va faceti datoria fata de acest neam romanesc iar pe viitor fiti sigur ca aveti recunostinta tuturor romanilor
Romanii timoceni,basarabeni si de ori unde ar fi pe planeta vor ramane vesnic romani prin cultura ,traditia si frumusetea lor.
d-na Angelica Stoican nu vreu sa ma contrazic dar problema sta in felul urmator.................de ce nu s'a luat in considerare unirea despre care vb si cind a lasat amanet Republica Moldova de azi in schimb de atribut????atunci nu eram toti romani oriunde am fi??De ce nu se vede istoria asa cum e ea nu cum o vrem noi!!!!!!
pentru Ionack - Mai Ionack , esti cumva istoric ca bati numai in 10!!!!!!!!!! BRAVO!!!!!!
pentru Ionack: pentru ca noi facem istoria si ar trebuie sa fim atenti cu ceea ce ne dorim....
ana - Istoria a fost facuta. Acum ne jucam de-a istoria!
Ionack - Nimeni din cei ce se cred ca fac istoria azi n-o sa recunoasca nici odata faptele care cu adevarat au fost.
300 - Spune frumos despre cei ce lau votat pe voronin, ca a fost o tradare de neam, eroi s.a.m.d. Dar ca au dat atunci Basarabia - nu e o trdare?
Ceva si despre "eroi" . Cite cazuri cunoaste istoria cind tari mici sau ridicat impotriva la mari .Afganistan, Vietnam acum Iraq. Mor dar nu se impaca cu faptul ca straini au venit la ei iau ocupat. Dar neamul nostru nau perdut nici un razboi. Toata vremea au fost cu cei mai puternici. Cind sa pearda - intoarcem armele. Si asteas eroi!
Numitimi un roman sau un frate de cruce american sa se aruncat cu ultima grenada sub tanc ca sa ramina in veata altii straini. Nu cautati - NU SUNT .
Apropo - Eroi nu sunt acei ce vorbesc mult, cuvinte frumoase , rafinate prin i.net, recita poezii in Peata Marii Adunari Nationale dar cu ghindul e la fotolii si capital.
Pri n asta eu nu urmaresc de a va scimba parerile. Pur si simplu imi spun parerea mea despre eroi de soi!
300 - Spune frumos despre cei ce lau votat pe voronin, ca a fost o tradare de neam, eroi s.a.m.d. Dar ca au dat atunci Basarabia - nu e o trdare?
Ceva si despre "eroi" . Cite cazuri cunoaste istoria cind tari mici sau ridicat impotriva la mari .Afganistan, Vietnam acum Iraq. Mor dar nu se impaca cu faptul ca straini au venit la ei iau ocupat. Dar neamul nostru nau perdut nici un razboi. Toata vremea au fost cu cei mai puternici. Cind sa pearda - intoarcem armele. Si asteas eroi!
Numitimi un roman sau un frate de cruce american sa se aruncat cu ultima grenada sub tanc ca sa ramina in veata altii straini. Nu cautati - NU SUNT .
Apropo - Eroi nu sunt acei ce vorbesc mult, cuvinte frumoase , rafinate prin i.net, recita poezii in Peata Marii Adunari Nationale dar cu ghindul e la fotolii si capital.
Pri n asta eu nu urmaresc de a va scimba parerile. Pur si simplu imi spun parerea mea despre eroi de soi!
Sa speram ca,cu Tinpul Valea Timocului RMoldova si Bucovina vor Reveni la Patria Mama asa cum se cuvine, sa speram ca vom avea Adevarati Politicieni care ne vor Reuni,Romani. Dupa atitia ani de suferinta si despartire a venit Tinpul ptr. Reunire
PHILIPS,nu mai numara foile in placinta,tradari au fost in toate timpurile si din toate partile...
Si inca ceva:ce tot ironizezi pe seama celor ce recita poezii in Piata Marii Adunari Nationale,scriu pe net... tu crezi ca faci ceva mai bun daca ii critici? sa stii ca ei spun ceea ce simt,nu de dragul vorbei sau pentru fotolii(oamenii simpli nu asta se gandesc) si sunt de admirat ca au curaj si verticalitate sa nu se lase intimidati de cei care vor sa ne vada in continuare neuniti...
Si oare nu cunosti nici un erou roman care a luptat pana la ultima suflare pentru idealul national??? ma dezamagesti....(si ziceai ca stii istorie)...neamul nostru a pierdut si el razboaie,mai ales pe ultimul...nu mai cauta eroi care sa se arunce cu grenada sub tancul inamicului,caci daca ti s-ar cere vreo data nu a-i face-o...
Si inca ceva:ce tot ironizezi pe seama celor ce recita poezii in Piata Marii Adunari Nationale,scriu pe net... tu crezi ca faci ceva mai bun daca ii critici? sa stii ca ei spun ceea ce simt,nu de dragul vorbei sau pentru fotolii(oamenii simpli nu asta se gandesc) si sunt de admirat ca au curaj si verticalitate sa nu se lase intimidati de cei care vor sa ne vada in continuare neuniti...
Si oare nu cunosti nici un erou roman care a luptat pana la ultima suflare pentru idealul national??? ma dezamagesti....(si ziceai ca stii istorie)...neamul nostru a pierdut si el razboaie,mai ales pe ultimul...nu mai cauta eroi care sa se arunce cu grenada sub tancul inamicului,caci daca ti s-ar cere vreo data nu a-i face-o...
ana- Ultimele 10 cuvinte de mai sus."ti s-ar cere". De-ai sti cu cine discuti! In fine ! Poate si mai bine ca nu stii,citesc multe lucruri interesante (din punctul meu de vedere).Cindva la niste lectii, cineva (un profesor)referitor la asa lucruri mari spunea . E foarte usor de-a infaptui asa ceva, mult mai greu e sa te HOTARASTI la asa ceva. Bine! No sa intelegi niciodata asa lucruri,is prea mari pentru tine. Nu te supara , pe asa tema eu stiu ce vorbesc.
si???????? vofost dor fratilor?????? traeasa Basesku cel mik si eu
lkjh
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}
Hai să dăm mâna cu mâna
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmanii din ţară!
ÃŽntre noi sa nu mai fie
Decât flori şi armonie!
Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Şi la viată cu unire
Şi la moarte cu-nfraţire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi ÅŸi la durere
Unde-s doi puterea creste
Si duÅŸmnaul nu sporeÅŸte!<br
Amândoi suntem de-o mama
De-o făptură si de-o sama,
Ca doi brazi într-o tulpina
Ca doi ochi într-o lumina.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o faima-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
ÃŽn noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Sa-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţeasca
Pe câmpia româneasca!