În luna martie a anului 1878, Eminescu scria în "Timpul" : " Iată deci marginile reale ale Basarabiei reale. Trage o linie curmezişă de lângă Nistru de la Bender până în vârful lacului Ialpug la Bolgrad şi ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad până în Reni a doua lature, de la Reni pe Dunăre în sus până la Chilia, a treia lature, apoi luând malul Marei Negre până la Cetatea Albă la Gura Nistrului, a patra lature; apoi pe Nistru de la Cetatea Albă până la Bender, a cincea lature. Numai pământul cuprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldova curată, răsbotezată de la 1812 încoace."

Coordonatele lui Eminescu delimitează Basarabia, aceea istorică, a Basarabilor şi a Ţării Româneşti, numită şi Bugeac, sau Bugeag, sau Sudul Bugeacului, sau Sudul Basarabiei; aici aflăm întregul miraj, misterul şi blestemul Basarabiei de astăzi.

În rest, despre Bugeac, despre trecutul său ( tumultos ), prezentul său ( trist ) şi viitorul său ( incert ) va trebui, ca români, să vorbim serios odată şi odată...

Iulia Modiga a absolvit programul de master Antropologie şi Dezvoltarea Comunitară din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti. Lucrează ca asistent-cercetător la Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi este redactor-asociat al Revistei la Plic, publicaţie de artă, literatură şi atitudine din Republica Moldova. Manifestându-şi interesul pentru domeniile geopolitică şi antropologie vizuală, şi-a propus studierea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor. Pe fondul curiozităţii sociologice, a întreprins şi o incursiune în partea sudică a Ucrainei, cunoscută drept zona Bugeacului, unde a descoperit ,,istoria încremenită”.

,,Fotografiile realizate pe parcursul expediţiei mele în Ucraina, alături de Radu Popescu, Angela Grămadă şi Alina Sclifos, reprezintă mărturii ale unui spaţiu degradat de condiţiile precare de viaţă pe care le împărtăşesc atât români, cât şi ucraineni, ruşi, tătari, alte minorităţi. Capturând cadru după cadru într-o lume la primă vedere autistă şi captivă, am fost plăcut surprinsă de primele cuvinte româneşti identificate pe schela unei biserici aflate în construcţie... În fiecare localitate, cel puţin un „Tovarăş” veghea”.

Invitaţii vernisajului: Dr. Constantin Bulgaru (profesor Institutul Hurmuzachi), Dr. Ion Constantin ( Biblioteca Metropolitană Bucureşti ), Dr. Mircea Dogaru (istoric), Radu Popescu (coordonator Institutul Fraţii Golescu), Dr. Robert Stănciugel (istoric).

Institutul Fraţii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicata relaţiilor cu românii din străinatate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, în colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblam si colindăm” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul Maramuresenilor din dreapta Tisei ( 9 editii ). Dăm o mână de ajutor la înălţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si mărunte.

Despre Muzeul Taranului Roman nu e nevoie sa spunem nimic; e zi de zi prezent in viata noastra bucuresteana si nu numai. Stiati ca s-a nascut in anul 1907 dintr-o idee pe care Alexandru Tzigara Samurcas a dus-o cu devotament până la capat ?

Multumiri : domnilor Valentin Eliseu, Adrian Darabana, Gheorghe Marina, ca si dlui. Robert Stanciugel.

Intrebari ? 0721/242-932  sau  fratiigolescu@yahoo.com

Proiectul “Românii din vecinătatea imediata” este sustinut de: Fundatia Nationala pentru Românii de pretutindeni, Forumul International al Jurnalistilor Romani, Organizatia Studentilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Liga Studentilor Basarabeni Bucuresti, Clubul Maramuresenilor din Dreapta Tisei,                       

Parteneri media : Romanian Global News, Basarabeni.ro, Familia română.