…sunt in Bazinul Crisurilor de cind lumea; in orice caz, erau aici la 896 cind ungurii patrund in Panonia si Anonymus, notarul anonim al regelui Bela al II-lea – sau Bela al III-lea – nu omite sa-i mentioneze  in “Gesta Hungarorum”. (Istoriografia maghiara oficiala insa va refuza sa recunoasca existenta romanilor in Transilvania si Crisana.) Dispute istorice, nu-i asa, dar intimplarea face ca si cronica ruseasca a lui Nestor “ Povestea anilor trecuti “ ( Kiev, inceputul sec. al XII-lea ) ne spune ca ajungind in Panonia la sfirsitul sec. al IX-lea, ungurii au avut a se rafui cu slavii ( sclavinii ) si romanii ( volohii ). Iarasi dam peste gilceava istoricilor, caci sustin unii, volohii ( nume dat romanilor de catre slavii estici ) nu sunt romani.

Dupa 900 triburile fino-ugrice au avut de infruntat riposta militara a lui Menumorut ( Crisana ), Gelu Romanul ( la est de Portile Mesesului ) si  Glad (Banatul de mai apoi. ) De aici, concluzia ( R.Raliade, M. Nubert Chetan) ca romanii din Ungaria sunt urmasii populatiei romanesti din Voievodatul lui Menumorut.

…sunt stabiliti in Bazinul Crisurilor ( Koros ) in sudul Cimpiei Panonice. Vorbesc limba romana ( subdialectul crisean ) cu elemente comune ariei Crisana – Banat. Asezarile lor sunt aproape de frontiera cu Romania : JULA ( scrisa si Giula, sau Gyula, sau Ghiula ) , fosta capitala a judetului Bichis este atestata in 1295. MICHERECHI, la 2 km., fata in fata, de Salonta apare mentionata inca din sec. al XII-lea. CHITIGHAZ, la 10 km. de frontiera exista deja in sec. al XV-lea. ALETEA , aflata la 2 km. de hotar a fost atestata in anul 1232 sub toponimicul Elec. In afara capitalei Budapesta, mai intilnim comunitati romanesti in sud-estul Ungariei la Apateu, Batania, Bichis, Bichisciaba, Cenadul Unguresc, Ciorvas, Cristor, Darvas, Jaca, Letea mare, Otlaca Pusta, Peter, Pocei, Sacal, Vecherd…in total vreo 21 de localitati unde traiesc ( si ) etnici romani.

Aceste asezari si romanii care le populau au stat laolalta ( ca si Maramursul istoric, de altfel ) cu fratii lor – sau daca preferati, in arealul lor etnic – pina dupa primul razboi mondial cind se traseaza noua frontiera romano-ungara. Pe data de 13 iunie 1919 Consiliul Suprem al Antantei accepta noua granita , iar pe 12 octombrie 1919 o aduce la cunostinta guvernului Romaniei. Din acest moment, romanii criseni sunt rupti de Oradea, Arad, Timisoara, centrele lor de ancorare identitara, raminind in stepa ungara pe “barba” lor, cum s-ar spune, adica pe cont propiu.

…coexistenta fireasca cu ungurii, secuii si sasii, cu slovacii si cu tiganii a dus la ajustari si imprumuturi culturale reciproce, ca si la o fel de fireasca mentinere a identitatii culturale. Dupa ce Maria Tereza aproba ( 1777 ) legea scolara Ratio educationis apar scolile romanesti populare ( confesionale ), prima dintre ele fiind deschisa la Arad,  in 1812  de catre Moise Nicoara  ( Scoala normala Preparandia ). Din Jula pleaca in Lumea Noua Gheorghe Pomut  care, in urma Razboiului Civil , va ajunge general brigadier si consul american la St. Petersburg. ( in aceasta calitate va negocia vinzarea Alaskai ). In 1849 populatia romana ortodoxa din Micherechi reuseste sa-si termine noua biserica din caramida. In timp insa, politica asimilarii avea sa inlocuiasca politica convietuirii. In anul 1912 romanii uniti, greco-catolici din Ungaria trec sub jurisdictia Episcopiei greco-catolice de la Hajdudorog; slujba religioasa, ca si predarea in scolile confesionale greco-catolice se face de-acum inainte in lb. maghiara. O lege din 1920 impune folosirea in scoli, indiferent de etnie, a limbii maghiare. ( cu exceptia perioadei 1945-1960 cind au existat scoli de stat cu predarea in lb. materna). In baza unei legi din 1940 bisericile greco-catolice din Ungaria primesc preoti maghiari. Dupa 1960 se accentueaza ( inclusiv prin casatorii mixte ) procesul de asimilare.

…si atunci, mai sunt romani ? Da. In 2000 se infiinteaza Episcopia Romana de la Jula ( 21 de parohii ). In 2001 se deschide Centrul Cultural Ortodox de la Micherechi. Tot aici, biserica baptista foloseste la slujba si lb. romana . La Catedrala Sfintul Nicolae din Jula  litughia este savirsita zilnic in lb. romana. La fel la Manastirea ortodoxa din Sacal ( infiintata in 2002 ).Dansatorii traditionali din Aletea sau “jucausii” din Micherechi sunt apreciati ca reprezentanti autentici ai “dantului” romanesc. Gratie folcloristului Samuel Domokos, Vasile Gurzau este recunoscut pentru basmele sale “maghiare si romane”; la fel , povestirile lui Mihai Purdi din Otlaca-Pusta sau Teodor Simonca din Chitighaz.

Un efort editorial  constant, peisajul publicistic, un remarcabil interes pentru teatru, activismul organizatiilor neguvernamentale de aici au schimbat cumva pasul si directia unui drum “ singuratic”. Sa-i cunoastem .

Revista  ” Foaia Romaneasca ”, prima revistă a românilor din Ungaria de după cel de-al Doilea război mondial a fost fondată de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul 1951, la Jula, cu titlul Libertatea noastră. La sfârşitul anului 1957, datorită împrejurărilor politice din acele vremuri, redacţia a fost mutată la Budapesta, schimbându-se titlul revistei în Foaia Noastră. Perioada budapestană a fost hotărâtoare şi pentru viitorul scrisului în limba română pe aceste meleaguri. Ziarul revine la locul lui de baştină, la Jula, în 1971. Foaia Noastră apare săptămânal din anul 1978. De la începutul anilor ’90, Foaia – care a trecut prin mai multe schimbări de titlu: Noi, românii din Ungaria; Noi, săptămânal al românilor din Ungaria, iar din 1998 Foaia românească – încearcă să-şi găsească locul şi rolul în viaţa minorităţii româneşti din Ungaria, informând şi educând publicul cititor din Ungaria în spirit românesc.

”Participarea la expoziţia „Românii din vecinătatea imediată: Ungaria” este un bun prilej de prezentare a săptămânalului de şase decenii a românilor din Ungaria şi a valorii arhivei fotografice care cuprinde cele mai semnificative momente şi valori, oameni şi locuri din comunitatea românilor din Ungaria”.

Invitatul vernisajului: Doamna EVA IOVA, redactor sef al revistei “Foaia romaneasca” ( Jula ).

Institutul Fratii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicata relatiilor cu românii din strainatate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (9 editii ); premiantii primesc o “calatorie in tara”, adica aici, in tara noastra si a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblam si colindăm” in Slatina, in dreapta Tisei, in colaborare cu Clubul Maramuresenilor din dreapta Tisei ( 9 editii ). Dam o mina de ajutor la inaltarea bisericii “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe si marunte.

Despre Muzeul Taranului Roman nu e nevoie sa spunem nimic; e zi de zi prezent in viata noastra bucuresteana si nu numai. Stiati ca s-a nascut in anul 1907 dintr-o idee pe care Alexandru Tzigara Samurcas a dus-o cu devotament pina la capat ?

Multumiri : Domnului dr. Ioan Ciotea, presedintele Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria, uniune care a infiintat si editeaza de 60 de ani revista romanilor , lui Adrian Darabana si Gheorghe Marina si nu in ultimul rind lui Dan Tanasa si blogului sau “tupeist” si frecventat.

Intrebari ? 0721/242-932  sau  fratiigolescu@yahoo.com

Proiectul “Românii din vecinătatea imediata” este sustinut de: Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria,  Fundatia Nationala pentru Românii de pretutindeni, Forumul International al Jurnalistilor Romani, Organizatia Studentilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Clubul Maramuresenilor din Dreapta Tisei, Editura Noi (Jula).

Parteneri media : Romanian Global News, Basarabeni.ro, Familia română .