Călătoria noastră la românii din jurul României se apropie de sfârsit. Mergem acum acasă la românii din sud-vestul ţării, în Voivodina, căreia ne-am obişnuit să-i spunem Banatul sârbesc. în urma Conferinţei de Pace de la Paris, Banatul istoric a fost impărţit între România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor.

Iniţial, sârbii nu se arătau interesaţi de acest teritoriu, dar la Paris şi-au schimbat poziţia. În momentul partajării, numărul românilor  era estimat la aproape 80.000 de persoane. În 1923 la Alibunar a fost constituit "Partidul Român", dr. Aurel Novac, fost deputat în Parlamentul de la Pesta, fiindu-i primul preşedinte. Tot în 1923 a fost înfiinţată şi "Asociaţia Culturală Română". Constituţia iugoslavă din 1974 a acordat provinciei Voivodina dreptul de veto în parlamentele şi iugoslav în ceea ce privea afacerile sale interne.

Românii  erau recunoscuţi ca minoritate naţională, cu dreptul de a folosi limba româna, ca şi grafia latină. După anul 2002 nivelul autonomiei a fost extins. Românii de aici, aproape 35.000 sunt grupati în 42 de localităţi, limba româna fiind a 4-a limbă din provincie după numărul de vorbitori (după sârbă, maghiară şi slovacă).

Astăzi, peisajul mediatic în lb. română, ca şi activităţile culturale desfăşurate aici indică o vitalitate remarcabilă : 52 de titluri de carte editate în 2006, un Muzeu al Spiritualităţii Româneşti în loc. Begheiţi, Societatea Româna de Etnografie şi Folclor din Torac, teatrul profesionist românesc din Virset sau Uniunea de muzică şi cultură românească sunt agenţii activi ai culturii "bănăţenilor" din Serbia.

Cele 40 de parohii româneşti (există şi biserica greco-catolică) se află sub jurisdicţia Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la Virset.( în 1619 a fost pomenit numele primului episcop de Virset: Simion, iar o diplomă din 6 martie 1695 a împaratului Leopold I confirmă infiinţarea episcopiei ortodoxe de Virset. Între 1718-1864 episcopii de Virset păstoreau deopotrivă credincioşii români şi sârbi din Banat.)

Dl. Liviu Stamin,  autorul expoziţiei “Voivodina” este jurnalist şi foto reporter la revista “Cuvântul Românesc” din Virset, publicaţie ce apare  sub egida Comunităţilor Românilor din Serbia.

“Prezenţa acestor imagini în Bucuresti este un prilej de mândrie şi bucurie atât pentru mine cât şi pentru comunitatea românilor din Voivodina pentru ca românii din ţară au astfel posibilitatea de a vedea o părticică din lumea noastră”.   

Invitatul vernisajului: Dr. Dorin Lozovanu (geograf şi etnolog).

Institutul Fratii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicată relatiilor cu românii din strainătate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, în colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (9 editii ); premiantii primesc o “calatorie în tară”, adică aici, în tara noastră şi a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblăm şi colindăm” în Slatina, în dreapta Tisei, în colaborare cu Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei ( 9 ediţii ). Dăm o mâna de ajutor la înălţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. şi alte multe şi mărunte.

Despre Muzeul Ţăranului Român nu e nevoie sa spunem nimic; e zi de zi prezent în viata noastră bucureşteană şi nu numai. Ştiaţi că s-a născut în anul 1907 dintr-o idee pe care Alexandru Tzigara Samurcas a dus-o cu devotament până la capăt.

Mulţumiri : Doamnelor Stefania Florescu, Monica Nicole, precum şi domnilor Sorin Dumitru, Adrian Darabană şi Gheorghe Marina.

Intrebari ? 0721/242-932  sau  fratiigolescu@yahoo.com

Proiectul “Românii din vecinătatea imediată” este sustinut de: Fundatia Nationala pentru Românii de Pretutindeni, Forumul International al Jurnalistilor Români, Organizatia Studentilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Clubul Maramuresenilor din Dreapta Tisei.

Parteneri media : Romanian Global News, Basarabeni.ro, Familia română.