Au loc mutări cel puţin ciudate în schema soluţionării diferendului transnistrean după întâlnirea din 29 martie a miniştrilor de externe de la Chişinău şi Moscova. Şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, l-a invitat pe premierul moldovean, Vlad Filat, în vizită oficială la Tiraspol.

Potrivit surselor noastre de la Chişinău, autorităţile moldovene au primit zilele acestea nişte documente de la Moscova care conţin elemente ale controversatului „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare, respins în 2003 de Republica Moldova.

Ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguţa, a fost convocat zilele acestea de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin. Oficialul moscovit s-a interesat de modul în care partea moldovenească este dispusă „să transpună în practică negocierile de la Moscova, din 29 martie", dintre ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, şi şeful diplomaţiei de la Chişinău, Iurie Leancă. legate de soluţionarea diferendului transnistrean. , Andrei Neguţa, în ceea ce priveşte disponibilitatea Chişinăului „de a transpune în practică negocierile de la Moscova”, am încercat să aflăm ce anume s-a negociat. Potrivit unor surse sigure, Chişinăul a primit zilele acestea nişte proiecte de document care trasează baza unei eventuale soluţii "definitive" a diferendului transnistrean.

Sursele citate susţin că, de fapt, Chişinăul a primit un extras din controversatul „Memorandum Kozak” de aşa-zisă federalizare a Republicii Moldova, parafat, dar respins în cele din urmă, sub presiunea străzii, în 2003, de ex-preşedintele comunist Vladimir Voronin. Proiectele de document prevăd, între altele, rămânerea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei şi întrunirea în şedinţe comune a deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova şi a celor din sovietul suprem de la Tiraspol. ei o consideră acceptabilă. Necunoscută rămâne, însă, deocamdată, poziţia SUA. adresată premierului moldovean. În invitaţie se precizează, totodată, „poziţia părţii transnistrene în privinţa problemelor de importanţă deosebită în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”, a menţionat Iastrebceak.

Nici autorităţile ruse, nici cele moldovene nu au oferit până acum detalii concrete despre linia de subiecte negociate de cei doi miniştri de externe. S-a anunţat doar că Moscova ar fi dispusă să accepte acordarea unui statut special Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Deşi, aparent, nu s-a spus nimic nou, această informaţie a fost mediatizată ca un mare succes al diplomaţiei de la Chişinău. Într-adevăr, se pare că la Moscova au fost atinse nişte detalii extrem de sensibile

Pornind de la interesul manifestat de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, la întâlnirea cu ambasadorul moldovean

Mai mult, sursele citate susţin că partenerii europeni ai Republicii Moldova ar fi la curent cu această schemă de soluţionare a conflictului transnistrean şi că unii dintre

Surprinzător este în acest context şi gestul de ieri al pretinsului ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak. La reuniunea negociatorilor în problema transnistreană desfăşurată la Viena, acesta i-a înmânat vicepremierului moldovean pe probleme de reintegrare, Eugen Carpov, din partea liderului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, o invitaţie oficială de a vizita Transnistria

Premierul Vlad Filat a menţionat că este gata să meargă oriunde dacă aceasta va debloca procesul de negocieri: „Eu merg în zona transnistreană la mine acasă. Eu nu mă duc la mine acasă oficial. Dar eu pot să mă duc oriunde dacă aceasta ajută la rezolvarea acestui conflict. Mă voi întâlni atunci când vom avea o agendă foarte clară şi vom avea această întâlnire prin prisma începerii dialogului formal 5+2. Prioritatea numărul unu este să avem această înţelegere comună de a relua negocierile formale în formatul 5+2, pentru identificarea soluţiei de reglementare a acestui conflict. Acest lucru este asigurat la ora actuală, la cel mai înalt nivel, de către toate ţările participante în proces şi de către partenerii noştri europeni, dacă vorbim de ţări. Şi Federaţia Rusă susţine acest lucru”