GAZETA WYBORCZA (Polonia) - Ruşii se întâlnesc la Minsk cu partenerii din aşa-zisul grup de contact nu pentru a negocia ceva, ci pentru a obţine timpul necesar pentru pregătirea forţei de lovitură a unităţilor sale.

Marţi, 16 iunie, va avea loc la Minsk o nouă întâlnire a aşa-zisului grup de contact OSCE - Ucraina - Rusia, la care vor participa şi reprezentanţii aşa-ziselor republici din Doneţk şi Lugansk. Teoretic, lucrările acestui colectiv servesc la implementarea acordurilor de la Minsk din 5 septembrie anul trecut şi 12 februarie anul curent în problema realizării păcii în Donbas. Pentru Rusia, acordurile de pace nu înseamnă mai mult decât nişte foi de hârtie.

În februarie, liderii aşa-zisului format normand (Germania - Franţa - Ucraina - Rusia) au stabilit ca grupul de contact să înfiinţeze patru colective, care să se ocupe de problemele de securitate, politică, probleme umanitare şi economice. Colectivele s-au întrunit în mai, iar cele stabilite atunci urmau să slujească întâlnirii grupului în 2 iunie. A eşuat totul, deoarece reprezentantul Rusiei, Azamat Kulmuhametov, a părăsit lucrările.

Heidi Tagliavini, trimisa specială a OSCE în Ucraina, iniţial a încercat să minimalizeze incidentul, dar trei zile mai târziu a renunţat la funcţie. Oficial "din motive personale", în realitate ca semn al neputinţei faţă de strategia adoptată de Rusia. În această situaţie, joia trecută s-au întâlnit la Paris miniştrii adjuncţi ai afacerilor externe ai "formatului normand".

Rusia a formulat trei cereri:
- reprezentanţii republicilor autodeclarate să aibă în grupul de contact statut de parte, nu de consultanţi ca până acum;
- pentru nerespectarea încetării focului în Donbas răspunderea să revină Ucrainei, nu Rusiei - cum afirmă Occidentul. Ucraina va trebui deci să fie pedepsită;
- controlul asupra desfăşurării alegerilor locale din toamnă să nu fie exercitat de către OSCE, ci realizat în mod independent de conducerile acestor republici.
Reprezentanţii Germaniei, Franţei i Ucrainei au respins aceste cereri, ele venind în contradicţie cu acordurile de la Minsk.
Ruşii încearcă să păcălească Occidentul.

Toţi sunt conştienţi că în problema ucraineană Rusia încearcă să facă cu Occidentul un joc de-a şoarecele şi pisica, aşa cum a arătat la intersecţia lunii mai cu luna iunie prezentarea de către conducerea aşa-ziselor republici a amendamentelor la Constituţia Ucrainei. Potrivit acestora, "raioanele cu statut special" (adică partea Donbasului ocupată de Rusia) vor avea dreptul să se unească şi să acţioneze împreună vizavi de puterea de la Kiev; independenţă în exercitarea puterii; crearea de miliţii subordonate exclusiv lor. Adăugăm că, până la noile alegeri locale, conducerea în Donbas este exercitată de autorităţile acestor republici.

Aceste prevederi aduse de la Moscova de către Vladislav Surkov, consilierul lui Putin şi strategul principal al politicii Kremlinului faţă de Ucraina, au provocat scandal în tabăra rebelilor, deoarece cuprind afirmaţia că raioanele ocupate de ruşi constituie "parte inseparabilă a Ucrainei". Conducerea acestor republici a refuzat să accepte aceste formulări. Aşa-zişii ideologi separatişti din Donbas au ţipat că este o trădare şi s-au adresat procurorului din "republici" pentru "încălcarea ordinii constituţionale". Pentru radicalii proruşi, "republicile" sunt state de sine stătătoare, care tind să devină parte a Rusiei.

"Republicile Doneţk şi Lugansk nu au intenţia de a ajunge în spaţiul politic al Ucrainei. Acest lucru ar fi pentru noi o sinucidere" - a declarat miercuri, 10 iunie, Denis Puşilin, reprezentantul "republicilor" din Doneţk în negocierile de la Minsk, adăugând: "Am propus modificări în Constituţia Ucrainei, pentru a prelungi procesul de negocieri, dată fiind agravarea situaţiei în Donbas şi nu în scopul obţinerii statutului special în cadrul Ucrainei".

Mai clar spus nu se poate: negocierile de pace sunt un joc cu timpul, pentru ca Rusia să încheie formarea unităţilor separatiştilor şi ale mercenarilor lor din unităţile regulate. Este vorba ca în Ucraina să atârne tot timpul ameninţarea invaziei pe scară mare. Autorii acestei strategii speră că în acest fel economia ucraineană nu va ieşi din criză, iar ucrainenii disperaţi şi epuizaţi psihic vor ieşi în cele din urmă în stradă, pentru a înlătura puterea actuală.

În acest scop servesc şi tensiunile nenîcetate menţinute şi crearea atmosferei de teamă. Vineri seara, "infractori necunoscuţi" au atacat Consulatul Ucrainei din Rostov pe Don şi Ambasada din Moscova. Atacatorii au intrat în clădiri şi au distrus calculatoarele. Au spus lozinci antiucrainene, au aprins torţe şi petarde. În câteva minute au sosit la faţa locului două echipe ale televiziunii ruse, care au filmat incidentul. Iar sâmbătă în faţa Consulatului a avut loc un pichet, la care participanţii au adoptat o rezoluţie, în care "au cerut Kievului să înceteze discreditarea Rusiei pe scena internaţională".

Demonstraţiile antiucrainene din Rusia au  rolul de a arăta ucrainenilor că Kremlinul nu ţine seama de deciziile recentului summit G7 din Bavaria. Nu se pune problema - au afirmat acolo liderii celor mai influente state ale Occidentului de a slăbi sancţiunile înainte de îndeplinirea totală a acordurilor de la Minsk, care ar trebui să se realizeze până la sfârşitul anului.

Sâmbătă, în schimb, CNN a dezvăluit că SUA şi UE pregătesc noi sancţiuni, dacă armata rusă va începe un atac "pe oricare linie a frontului" - a spus un reprezentant anonim al Secretariatului de Stat. Sancţiunile vor privi "sectoarele financiar, energetic şi de apărare".

Pe front Rusia arată că nu ţine seama de poziţia Occidentului. Misiunea OSCE în Ucraina a afirmat că în Donbas "au loc lupte". Sâmbătă, poziţiile ucrainene au fost atacate de 109 ori, au murit 6 soldaţi ucraineni şi 13 au fost răniţi.

Putin arată că invazia rusă poate avea loc în orice moment.