La 1 iulie intră în vigoare Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova, semnat acum doi ani la sfârşitul lunii iunie… Ce ar trebui să urmeze? Şi a devenit sau promite măcar acest acord să devină cel mai important generator de reforme şi de normalitate pentru Chişinău? Un interviu la această temă cu europarlamentarul român Siegfried Mureşan.

Siegfried Mureșan: „Acordul de Asociere este cel mai complet instrument de apropiere a ţărilor din afara Uniunii Europene de Uniunea Europeană. Este şi un semnal foarte puternic dat dinspre Uniunea Europeană că dorim relaţii cât mai strânse politice, administrative, economice cu aceste ţări, dorim să le ajutăm, fiindcă sunt în vecinătatea noastră, dorim să le ajutăm să găsească calea spre prosperitate. Şi, mai ales, ca oamenii politici să îndeplinească ceea ce oamenii aşteaptă de la ei – reformarea justiţiei, combaterea hotărâtă a corupţiei, întărirea statului de drept. Aceste acorduri reprezintă şi un angajament foarte ferm din partea Uniunii Europene de implicare în aceste ţări.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că Acordul de Asociere ar fi trebuit să fie principalul generator de reforme în Republica Moldova. În timp ce guvernanţii de la Chişinău raportează acolo, la Bruxelles, implementarea a 60% din agenda de reforme pe care au promis-o, organizaţiile nonguvernamentale de aici invocă că doar 30% ar fi realizat şi aceasta la nivel de amendare a cadrului legislativ, nu şi la capitolul reforme palpabile, reforme care ar da rezultate.

Siegfried Mureșan: „Uniunea Europeană distinge foarte clar între politicieni care într-adevăr fac reforme şi politicieni care mimează reformele. Au existat mai multe valuri de extindere a Uniunii Europene de-a lungul ultimilor 15 ani. În anul 2004 a avut loc extinderea cu zece state membre, în 2007 au aderat România şi Bulgaria, iar în 2013 a aderat Croaţia. Uniunea Europeană s-a confruntat cu multe guverne care nu voiau să combată corupţia cu adevărat, care nu voiau să facă reforme, care voiau să ţină țara captivă în mâinile câtorva grupuri mici. Uniunea Europeană a învăţat din acea experienţă, mecanismele de monitorizare acum sunt mult mai complexe şi ulciorul nu va merge la apă. Interesul Uniunii Europene este acela de a lucra bine cu guvernele, cu statele care au Acordul de Asociere, aceste guverne primesc întotdeauna o şansă corectă din partea Uniunii Europene, inclusiv exerciţiul diplomatic.

Deci, esenţial e că se încearcă evident sprijinirea, ajutorarea guvernelor, însă mai devreme sau mai târziu se va vedea care guverne, într-adevăr, doresc să implementeze reforme şi care nu. Eu sper că în Republica Moldova avem un guvern care să dorească să implementeze reformele. Dacă acest guvern doar mimează, vă garantez că mai devreme sau mai târziu acest lucru va fi înţeles la Bruxelles.

Relația instituțională va continua să funcţioneze, fiindcă vrem să lucrăm bine cu autorităţi din fiecare ţară care a semnat Acordul de Asociere, însă fără încredere va fi mult mai greu pentru Republica Moldova. Dacă guvernul pierde încrederea partenerilor internaţionali, de suferit vor avea tot oamenii. Sper ca aceasta să nu se întâmple.”

Europa Liberă: Să vorbim despre perspectiva integrării europene. Rezultatele referendumului britanic au fost salutate de unii politicieni eurosceptici de la Chişinău. Dar pe de altă parte, totuşi există şi o dovadă clară că în următorii ani Uniunea Europeană se va concentra mai puţin asupra extinderii şi poate mai mult asupra propriei sorţi, fără vreo intenţie de lărgire.

Siegfried Mureșan: „Cred că e prea devreme să dăm răspuns la această întrebare. Singurul lucru corect pe care îl putem spune la acest moment este că Uniunea Europeană îşi va pune întrebări cu privire la direcţia în care va merge în perioada următoare. Însă trebuie să ştiţi foarte clar: Uniunea Europeană nu poate fi făcută ţap ispăşitor pentru toate neajunsurile existente la nivel naţional în diferitele state membre ale Uniunii Europene.

Am auzit că Uniunea Europeană ar fi vinovată pentru lipsa locurilor de muncă, pentru criza economică din unele ţări. Răspunsul meu acolo, spre aceşti politicieni de la nivel naţional eurosceptici, care caută să facă Europa ţap ispăşitor, răspunsul meu este următorul: ţările dumneavoastră au intrat în criză, fiindcă aţi făcut prea multă datorie, nivelul datoriei a fost prea mare, fiindcă nu aţi reformat acele economii, nu au fost făcute competitive şi fiindcă sistemul bancar în ţările dumneavoastră a fost fragil.

Pentru niciunul din aceste lucruri nu poate fi acuzată Uniunea Europeană, responsabilitatea a fost la nivel naţional în aceste cauze de criză, dar e clar că trebuie să ascultăm ceea ce au spus oamenii şi acum în Marea Britanie, de aceea este nevoie de o fază de reflecţie la nivelul Uniunii Europene. Dar mesajul meu este acesta: Brexit-ul nu va avea nicio consecinţă asupra politicii de extindere a Uniunii Europene. Sigur că trebuie de văzut în ce direcţie, cum ne adâncim, cum ne integrăm, dar aceasta e o discuţie, discuţia despre extindere.

La momentul la care Balcanii de Vest vor fi pregătiţi, dacă vreun stat va fi pregătit să adere în următorii ani, Uniunea Europeană bucuroasă va spune: „Vino încoace”. Uniunea Europeană nu este nici pe departe atât de rea cum încearcă euroscepticii să ne explice că este. Uniunea Europeană a fost cea mai bună construcţie pentru a depăşi decenii, secole chiar de războaie în Europa. Şi aşa cum Uniunea Europeană a fost răspunsul corect pentru depăşirea conflictelor militare în urmă cu 70 de ani, aşa Uniunea Europeană este acum răspunsul corect la marile provocări cu care ne confruntăm. În faţa migraţiei, în faţa schimbărilor de climă, în faţa provocărilor în vecinătatea estică, fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene este de unul singur mai slab decât am fi cu toţii împreună.”

Europa Liberă: Se încearcă din partea anumitor actori să se impună un sentiment acum anti-Uniunea Europeană, antiamerican şi chiar anti-NATO. Ar putea să aibă sorţi de izbândă această încercare?

Siegfried Mureșan: „Iată doar ce s-a întâmplat duminică, la doar trei zile după ce cetăţenii Marii Britanii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, fiindcă au dat crezare populiştilor, care le-au spus o mulţime de lucruri neadevărate. La doar trei zile după aceea în Spania alegerile parlamentare au fost câştigate de partidul responsabil de centru-dreapta, partid pro-european, pe

locul doi a venit un alt partid pro-european de centru-stânga, iar populiştii eurosceptici, care erau cotaţi cu şanse mult mai bune, au pierdut mai mult de un milion de voturi faţă de alegerile parlamentare anterioare, care s-au desfăşurat în urmă cu şase luni de zile.

Ce încerc să spun este: populiştii au doar vorbe, nu au soluţii. Nici acum, după referendumul din Marea Britanie nu ştiu ce să facă. Şi oamenii încep să vadă care sunt consecinţele negative, dacă dai crezare populiştilor. În Marea Britanie lira a pierdut 10% din valoare în doar două zile. Ce înseamnă aceasta pentru un simplu consumator? Înseamnă că preţul benzinei la pompă este cu 10% mai scump. Se văd deja care sunt efectele negative ale lăsării ţărilor în mâna populiştilor.”

Europa Liberă: După Brexit unii actori occidentali chiar vor dori să readucă la normalitate relaţia cu Federaţia Rusă, iar prin această ieşire a Marii Britanii din UE preşedintele Putin ar avea de câştigat, pentru că şi-a atins ţinta maximă în politica externă a Rusiei, nu?

Siegfried Mureșan: „E important cum răspunde şi Europa la această situaţie, în ce direcţie va merge Europa. Aceasta e important. Şi dacă cele 27 de state rămân unite, dau un semnal clar că, cred în continuare în Uniunea Europeană, atunci Rusia nu va câştiga. Şi astăzi s-a întâmplat primul pas în această direcţie, statele membre fiind foarte hotărâte să dea un semnal clar de unitate că Europa nu poate fi dezbinată. Astăzi s-a făcut primul pas.

Dacă rămânem uniţi, atunci nu vom fi mai slabi cu 27 de state decât am fi fost cu 28. E însă esenţial ca şi relaţia cu Marea Britanie să rămână cât se poate de bună, în materie de securitate să lucrăm în continuare aproape în cadrul NATO, să păstrăm şi relaţiile economice, comerciale cât se poate de bune.”

Europa Liberă: La Bruxelles, în Comisia pentru buget a Parlamentului european aţi aprobat priorităţile pentru revizuirea cadrului financiar multianual, până în anul 2020. Se vorbeşte şi despre sprijinul financiar pentru statele din vecinătatea estică ce implementează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Moldova, aţi sugerat cu mai multe ocazii, ar trebui să beneficieze de o mai multă şi o mai mare asistenţă din partea Bruxellesului. Deocamdată e blocată această asistenţă. Cum vedeţi dumneavoastră perspectiva deblocării?

Siegfried Mureșan: „Sunt două lucruri aici. Unu, câţi bani sunt la dispoziţia Republicii Moldova. Şi doi, dacă sunt absorbiți. Pentru ca banii să ajungă în Republica Moldova, condiţiile trebuie să fie îndeplinite, atunci banii sunt deblocaţi şi ajung în Republica Moldova. Dacă condiţiile sunt îndeplinite aceasta ţine de autorităţile de la Chişinău ca să implementeze toate condiţiile necesare pentru ca banii să ajungă în Republica Moldova. Legat de prima întrebare, câţi bani sunt la dispoziţia Republicii Moldova, eu vreau cât mai mulţi. Şi chiar dacă în momentul de faţă poate Republica Moldova nu reuşeşte să absoarbă toţi banii, nu sunt îndeplinite toate condiţiile, vreau ca pe hârtie pentru Republica Moldova să fie cât mai mulţi bani, astfel încât, dacă guvernul este serios şi îndeplineşte condiţiile, să existe un volum mare, un bazin mare din care Republica Moldova să poată absorbi.

Regula e următoarea: adopţi un cadru financiar multianual pe şapte ani de zile. În momentul de faţă avem cadrul de la 1 ianuarie 2014 la 31 decembrie 2020. Însă spunem aşa: se adoptă, dar la jumătate, cel târziu în anul 2017 vrem să facem o revizuire. Şi eu am spus că, datorită situaţiei în vecinătatea estică, ţările care au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi le implementează, adică Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, trebuie să primească, începând cu anul următor, mai mulţi bani de la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar, până la finele acestui an, suport financiar va veni în Republica Moldova din partea UE?

Siegfried Mureșan: „Există şansa şi există voinţa din partea Uniunii Europene ca Republica Moldova, până la sfârşitul acestui an, să beneficieze de sumele pe care Uniunea Europeană i le poate pune la dispoziţie. Mingea este însă în terenul autorităţilor de la Chişinău, acestea trebuie să încheie cu succes un acord cu Fondul Monetar Internaţional, să primească de la Fondul Monetar Internaţional un certificat de bună purtare economică, să vină cu planul de reforme, cu măsurile de consolidare fiscal-bugetară şi atunci va veni şi asistenţa financiară de la Uniunea Europeană. Aşa cum Uniunea Europeană a promis întotdeauna, noi am spus: „Vrem să ajutăm. Aşteptăm ca guvernul să îndeplinească condiţiile necesare pentru ca noi să putem ajuta’.”

Europa Liberă: Cum este văzută instrumentarea dosarului fostului premier Filat din afară?

Siegfried Mureșan: „Evident că noi aşteptăm ca justiţia să-şi facă treaba în toate cazurile cu aceeaşi măsură. De asemenea, cred că actul de justiţie trebuie să fie unul transparent. Aceasta aşteptăm de la justiţia din orice stat membru al Uniunii Europene şi din statele care au Acordul de Asociere. Şi tocmai fiindcă ştim că Republica Moldova mai are de făcut paşi pentru întărirea statului de drept şi combaterea corupţiei, cazuri ca acestea sunt urmărite cu o atenţie deosebită. Sunt o ocazie pentru justiţie de a dovedi că este matură, că funcţionează, că poate face dreptate, acuza pe cei care sunt vinovaţi, nu acuza pe cei care nu sunt vinovaţi şi face dreptatea cu aceeaşi măsură pentru toţi.”

Europa Liberă: În concluzie, Acordul de Asociere, care intră în vigoare de la 1 iulie, ce avantaje aduce Moldovei?

Siegfried Mureșan: „Acordul de Asociere înseamnă că Uniunea Europeană se va implica şi mai mult în Republica Moldova, pentru ca administraţia publică să devină mai eficientă, să facă ceea ce aşteaptă oamenii, ca justiţia să funcţioneze, ca banii de la bugetul public să fie investiţi în acele domenii în care contează pentru oameni – în sănătate, în educaţie, în infrastructură, în acele domenii de pe urma cărora oamenii câştigă.

Uniunea Europeană se va implica cu toată expertiza pe care o are pentru ca şi în Republica Moldova să se vadă ceea ce s-a văzut în alte ţări din Europa de Est în ultimii 20 de ani – în Polonia, în Cehia, în Slovacia, în România, în Bulgaria – şi anume că oamenilor din aceste ţări începe să le meargă tot mai bine.”