![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Singura "politică" a preotului este propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu
adăugat 01 martie 2009, 15:09, la Interviu / Reportaj
Interviu cu ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor- Înaltpreasfinţia Voastră, la început de an nou se fac bilanţuri, aprecieri ale anului care s-a scurs şi se fixează obiective noi pentru anul care a început. Ce a însemnat pentru Înaltpreasfinţia Voastră personal şi pentru Mitropolia Basarabiei, în general, anul 2008?
- Anul 2008 a fost un an şi cu bucurii, şi cu tristeţi, ca, de altfel, toţi anii, mai ales după reactivarea Mitropoliei Basarabiei încoace. Suntem deprinşi să fim atacaţi. Şi dacă o perioadă mai mare nu se întâmplă nimic, ne întristăm şi noi ca şi părintele din Pateric, care, dacă într-un an nu se îmbolnăvea, se întrista şi zicea că l-a uitat Dumnezeu şi nu-l mai cercetează. Orice încercare o lua ca pe o binecuvântare de Sus, şi aşa trebuie să le primim şi noi pe toate cele ce ni se întâmplă. Să înţelegem că cei care ne provoacă un necaz, pur şi simplu, îşi fac lucrul lor, iar noi, în calitate de creştini, să reacţionăm conform sfaturilor Mântuitorului din Predica de pe munte: "Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc" (Matei 5, 44).
De ce ne sfătuie Mântuitorul să procedăm aşa? Pentru a nu pierde pacea sufletului nostru, pe care o găsim numai în El. Ne spune clar că "în lume necazuri veţi avea", deci nu trebuie să aşteptăm altceva, iar răspunsul nostru trebuie să fie: iubirea, binecuvântarea, facerea de bine, rugăciunea... Aceasta este "reţeta" Mântuitorului pentru a păzi pacea sufletului nostru şi a ne proteja de tulburări. De aceea, din 1992 încoace, nici nu m-am aşteptat la altceva. Am fost conştient că pasul meu de a trece la Patriarhia Română nu va rămâne fără consecinţe. Se vor căuta tot timpul diferite motive şi ocazii ca să fiu atacat. Şi aşa s-a întâmplat. Ba una, ba alta. Au avut grijă şi de Mitropolia Basarabiei, şi de mine personal. La diferite perioade tot altceva. S-au schimbat doar formele şi direcţiile (când din exterior, când din interior), iar ţinta, cum am mai spus, tot eu am rămas. Mie îmi revine doar să-i iubesc, să-i binecuvântez şi să mă rog pentru cei care au această sarcină de a mă ataca. Aşa a fost şi anul 2008. Nu putea fi o excepţie. Şi pentru asta îi mulţumesc lui Dumnezeu. Dar anul 2008, pe lângă cele cu care m-am obişnuit deja, am avut şi o pierdere personală. A trecut la cele veşnice mama mea. Cu toate că sunt călugăr şi mi-am asumat această cruce din 1969, pierderea fiinţei prin care Dumnezeu mi-a dat viaţă a fost grea. Mai ales că în ultimii vreo patru ani, mama a stat la mine, fiind şi înaintată în vârstă. Dar când îţi pierzi mama nu contează câţi ani a avut - ai pierdut omul cel mai drag… Dumnezeu să o odihnească cu drepţii Lui.
Anul trecut am irosit energiile cu tulburările provocate de un grup de preoţi angajaţi politic şi mânaţi de forţe şi persoane interesate de destabilizarea Mitropoliei Basarabiei
- Sub aspect organizator şi misionar, care sunt realizările în Mitropolia Basarabiei în anul care s-a scurs?
- Trebuie să vă spun că avem preoţi foarte conştiincioşi, responsabili, care caută cu multă grijă de ogorul încredinţat lor şi ostenesc zi de zi ca să-l ţină în ordine, să nu-l scape în paragină, fără a-şi pierde timpul cu implicarea în politică sau acţiuni de alt gen, în măsură să-i dăuneze atât persoanei implicate, cât şi Bisericii în general. Aceşti preoţi trăiesc modest şi caută mai mult la Evanghelie decât la câştig urât. Şi nici timp pentru proteste sau politică n-au. Deci, avem preoţi buni misionari şi asta ne bucură. Sigur, dacă ar fi toţi aşa ar fi extraordinar, dar… Anul trecut am irosit energiile cu tulburările provocate de un grup de preoţi angajaţi politic şi mânaţi de forţe şi persoane interesate de destabilizarea Mitropoliei Basarabiei. Aceştia, într-un mod iresponsabil, au încercat să implice Mitropolia în confruntările dintre partidele de la noi. Cu toate acestea am reuşit să scoatem de sub tipar o carte de predici a distinsului istoric al Bisericii Ortodoxe Române, părintele Mircea Păcurariu. Până acum am scos de sub tipar Liturghierul mic, Mineele pentru şase luni (ianuarie-iunie), Tipiconul ş. a. şi avem şi alte proiecte, pe care sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să reuşim să le ducem la bun sfârşit. De asemenea, în 2008 a fost organizată o conferinţă de comemorare a înfiinţării Mitropoliei Basarabiei, am reuşit să ducem până la capăt elaborarea ordinului Mitropoliei Basarabiei "Sfântul Gheorghe", am reorganizat structura în teritoriu şi avem acum 11 protopopiate funcţionale, am sporit numărul de slujitori prin hirotonirea mai multor tineri teologi şi am sporit numărul de parohii. În acelaşi timp, am continuat acţiunile caritativ-filantropice şi am reuşit să organizăm o colectă în parohiile Mitropoliei Basarabiei. Astfel, am putut ajuta 8 familii care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara trecută. Păcat că n-au reacţionat toate parohiile la apelul nostru, dar să impui pe cineva cu forţa să facă bine, nu poţi. O problemă rămâne neînregistrarea părţilor componente ale Mitropoliei Basarabiei la Ministerul Justiţiei. Retragerea unor consilieri mai vechi a permis accederea în funcţie a altor preoţi, care au dat dinamism sectoarelor care le sunt încredinţate. Mă limitez la a aduce în atenţie, ca exemplu, cazul părintelui Sergiu Aga, Consilier cultural, un preot cunoscător, tânăr şi vrednic, doritor de a se implica în misiunea culturală a Mitropoliei.
Ne străduim să nu slăbim ritmul lucrării noastre misionare, ba dimpotrivă. Important e să avem o creştere constantă. Mulţi dintre preoţii noştri au participat la diferite acţiuni culturale, emisiuni televizate ş. a., aflându-se în permanenţă în misiunea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu.
- Pentru 2009, Mitropolia Basarabiei are stabilite careva obiective realizabile?
- Bineînţeles. În primul rând, îmbunătăţirea sau dinamizarea misiunii de propovăduire a Evangheliei. Am iniţiat un recensământ, dacă putem să-i spunem aşa, pentru a vedea în care parohii sunt mai multe suflete care au căzut victime sectelor, ca apoi să identificăm cauzele şi să căutăm, împreună cu preoţii parohi, soluţii. De câţiva ani încercăm să deschidem un seminar teologic. Cu toate că avem patru instituţii teologice înregistrate juridic, deocamdată, nici una nu funcţionează efectiv din cauza lipsei de posibilităţi financiare sau din cauza lipsei de sprijin concret din partea celor cărora li l-am cerut. Vom căuta în continuare soluţii, măcar pentru una din aceste şcoli.
Preoţii Mitropoliei Basarabiei n-au voie să facă politică, să fie părtinitori faţă de partidele politice, dar au binecuvântarea mea pentru a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu în orice situaţie
- Există voci, chiar dintre unii slujitori, care susţin că preoţii ar trebui să aleagă televiziunile unde sunt invitaţi. Să nu accepte orice invitaţie. Ce părere aveţi vizavi de această iniţiativă, Înaltpreasfinţia Voastră?
- Este o gândire lumească, nu una bisericească. Dacă emisiunea are caracter creştin, de ce să nu meargă preotul să propovăduiască? Preoţii Mitropoliei Basarabiei n-au voie să facă politică, să fie părtinitori faţă de partidele politice, dar au binecuvântarea mea pentru a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu în orice situaţie. Apostolii mergeau între păgâni, riscându-şi viaţa, să ducă Evanghelia lui Hristos, dar noi, astăzi, alegem televiziunile sau posturile de radio. Satele noastre sunt pline de victime ale ereziilor sectare, iar noi să nu mergem să propovăduim că nu ne place cutare televiziune sau radio? O, Doamne, că mare este grădina Ta! Păi noi ne manifestăm atunci ca nişte politicieni. Ne certăm, nu vorbim unii cu alţii, nu acceptăm ziarul acela, postul de radio cutare sau televiziunea respectivă, pentru că nu ne convine. Şi misiunea ortodoxă atunci cui o lăsăm? Sectelor? Necredincioşilor? Dacă i-ar invita pe sectari sau pe necredincioşi, credeţi că ar refuza? Ce am promis la hirotonie sau la terminarea studiilor teologice? Ne spune Sfântul Apostol Pavel: "M-am făcut tuturor toate ca să-i câştig pentru Hristos". Slujitorul are obligaţia să folosească orice mijloace pentru a transmite Evanghelia lui Hristos. Singura "politică" a preotului, pentru cei care nu cunosc acest lucru, este şi trebuie să rămână propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu.
Noi nu am făcut şi nici nu facem deosebire între partide. Pentru Mitropolia Basarabiei toţi sunt creştini şi noi încercăm să îi încurajăm la fapte bune
- În 2008 aţi acordat şi câteva distincţii mirenilor care au ajutat lăcaşe de cult sau au făcut alte fapte de vrednicie. Vreţi să comentaţi acest aspect?
- Da, şi este un argument care demonstrează că Mitropolia Basarabiei nu face deosebire între partide. Am oferit o diplomă de vrednicie dlui Valeriu Berilă de la Ştefan-Vodă, despre care mi-au relatat consilierii că a făcut nişte fapte de adevărat creştin. Cu preţul propriei vieţi a salvat alte vieţi în timpul inundaţiilor din vara anului trecut. Mai târziu am aflat că este membru al PPCD. Noi nu am apreciat partidul, ci o faptă concretă sau alta. De asemenea, le-am oferit diferite distincţii domnilor Vlad Cubreacov, Dorin Chirtoacă, Vladimir Filat, Valeriu Cosarciuc ş.a. În total am oferit 35 de distincţii diferite. Cei pe care i-am destins fac parte, după cum mi-au spus consilierii, din aproape toate partidele din R. Moldova. Şi aşa a fost tot timpul. Noi nu am făcut şi nici nu facem deosebire între partide. Pentru Mitropolia Basarabiei toţi sunt creştini şi noi încercăm să îi încurajăm la fapte bune. Apreciem faptele, nu partidul. Şi Dumnezeu după fapte ne va judeca, nu după doctrina politică pe care am susţinut-o sau nu în viaţa aceasta.
Unul din "motivele" invocate de aceştia, prin care încearcă să divizeze Mitropolia, este inspirat dintr-un moldovenism rudimentar, şi anume că "românii ne conduc"
- Înaltpreasfinţia Voastră, care este situaţia preoţilor care au ieşit de sub ascultare?
- Aşa cum se cunoaşte deja, preoţii Ion Mutu şi Ion Porcescu au fost eliberaţi pentru nesupunere şi comportament violent, ca fiind cei care au întreţinut legături constante cu structura locală a Patriarhiei Moscovei şi au coordonat tulburările din cadrul Mitropoliei Basarabiei împreună cu alţi preoţi. Personal am avut această părere de a-i elibera din cadrul Mitropoliei imediat ce au stârnit scandalul. Mi-am amintit atunci de ceea ce s-a întâmplat la Bălţi în 1992, unde preotul Ion Porcescu a fost foarte activ, adică agresiv, şi s-a manifestat ca un românofob înfocat. Dar unii consilieri au fost de părerea să nu ne grăbim, să încercăm să-i "recuperăm". Le-am spus atunci că, după aproape 15 ani de luptă împotriva Mitropoliei Basarabiei, cum să-i mai "recuperezi"? Li s-a oferit şansa când i-am acceptat în 2006. Dar s-a văzut că scopul aderării n-a fost faptul că brusc au descoperit că sunt români, ci altul - unul distructiv. Cât de mult îi iubesc ei pe români, de altfel ca şi ceilalţi din grupul respectiv, ştim noi. Altă misiune au avut. Şi vedem că decizia noastră de a-i elibera din cadrul Mitropoliei Basarabiei a fost o hotărâre corectă. Altminteri, acum când preotul Ion Porcescu a fost reţinut de poliţie şi suspectat de favorizarea migraţiei ilegale a persoanelor peste hotare, această pată venea peste Mitropolia Basarabiei. Asta ne mai lipsea. Unii pe drept cuvânt au întrebat, oare nu pentru aceasta au dorit să acapareze conducerea Mitropoliei? Că aşa strigau: "Noi trebuie să conducem Mitropolia. Noi vom face ordine". Bună "ordine" aveau de gând să instaureze. Şi cine?
Celorlalţi câţiva preoţi, vreo şapte la număr, le-am trimis scrisori să-şi clarifice situaţia. Unii au reacţionat. Alţii n-au dat, încă, nici un semn. Oricum, mâna le este întinsă în continuare. Aşa cum am stabilit, intenţia revenirii o vor face publică, pentru ca cei pe care i-au indus în eroare să afle care le este poziţia până la urmă. Consiliul Mitropolitan a ajuns la concluzia că ar fi mai bine să nu ne grăbim cu o decizie finală, să consultăm şi comunităţile de creştini. L-am informat în acest sens şi pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Bucureşti. Dacă nu vor dori să revină, după ce va fi cercetat fiecare caz în parte, se va ţine cont şi de deciziile pe care le vor lua comunităţile, vom fi nevoiţi să le recunoaştem autoexcluderea printr-un act oficial.
Ceea ce este rău e faptul că acest grup cu dispoziţii mai mult răsăritene continuă să-i îndemne pe alţi preoţi la nesupunere, încercând să scindeze Mitropolia. Unul din "motivele" invocate de aceştia, prin care încearcă să divizeze Mitropolia, este inspirat dintr-un moldovenism rudimentar, şi anume că "românii ne conduc". Preotul Petru Buburuz aşa a şi declarat, pe data de 2 octombrie 2008, chiar în faţa reprezentanţilor de la Patriarhie că "Mitropolia Basarabiei este condusă de doi români şi trei bucovineni". Doi români - adică PC preot Vasile Burduja, consilier economic, şi PC preot Iulian Budescu, consilier pentru misiune şi tineret, şi trei bucovineni - PC preot Valeriu Matciac, consilier administrativ, PC preot Vlad Mihăilă, consilier învăţământ, şi PC preot Ioan Cosoi, secretar eparhial. În ultimul timp, aceşti cinci preoţi sunt atacaţi tot mai mult. Dar trebuie să spun că toţi sunt preoţi echilibraţi, paşnici, cumpătaţi, nu sunt aprinşi la cuvânt, nu sunt înclinaţi spre acte extreme, sunt cunoscători şi dornici de a se implica în activitatea Mitropoliei şi fac faţă sectoarelor încredinţate. Sunt preoţi responsabili, cărora le pasă de Mitropolia Basarabiei. Se încearcă, în mod păgubos, propagarea ideii că moldovenii şi bucovinenii n-ar fi români. Preotul Anatolie Goncear i-a spus în faţă părintelui Iulian Budescu: "Tu să pleci în ţara ta, să ne laşi, aici, pe noi să conducem". Una din grijile acestui grup este "cum să-i înlăture pe români de la conducerea Mitropoliei". Este clar că aceştia au pornit pe un drum greşit şi smintitor. Unii dintre ei, se pare, au şi paşapoarte româneşti. Când merg peste Prut sunt români şi patrioţi, iar la Chişinău doar moldoveni. Deci, români numai în paşaport, din interes, ca să poată călători liber, iar aşa - "românii ne conduc"! Sunt români numai dacă au de profitat. Panta moldovenismului este periculoasă. Nu mi-am dorit niciodată ca această problemă să existe în Mitropolia Basarabiei. Am încercat tot timpul să le spun, să le vorbesc preoţilor, că suntem români de neam şi fii ai vechii Moldove, iar orice discuţie contradictorie la această temă înseamnă doar vorbe deşarte şi timp irosit prosteşte. Sincer să fiu, este foarte trist pentru mine dacă au ajuns aşa de departe. Sau poate acolo s-au aflat tot timpul, şi noi doar acum am aflat. Sunt tot mai multe semne că acţiunile acestui grup sunt conduse dinspre Răsărit. Aceeaşi învinuire mi-au adus-o şi mie când eram la Bălţi, când au devastat sediul episcopal (unde a fost participant activ şi preotul Ion Porcescu), că aş aduce românii în Moldova. Auzi! Parcă moldovenii n-ar fi români, ca şi bucovinenii, ardelenii, oltenii, bănăţenii sau muntenii. Şi strigau, unii în catedrala de la Bălţi, că-s filoromân. Atunci le-am spus: "Fraţilor, nu aveţi dreptate. Eu nu-s filoromân, eu îs chiar român!". Auzind acestea au început să strige şi mai tare. Dar am crezut că timpul, pe o parte din aceştia îi va vindeca de acest moldovenism primitiv luat de la unii conducători politici, care intoxică sufletul, întunecă mintea şi nu-ţi permite să-l iubeşti pe aproapele tău. Şi te poate determina la diferite acte de răzvrătire. Constat cu întristare că unii interesaţi au avut grija să "reînvie" moldovenismul ăsta primitiv şi absurd, antiromânesc, în Mitropolia Basarabiei, pentru a ne dezbina şi a ne face să ne urâm ca păgânii. Sper ca boala asta sufletească să nu se răspândească. Dar să nu vă speriaţi, pentru că avem preoţi vrednici şi buni români, care ţin mult la Mitropolia Basarabiei. O altă idee răspândită de cei câţiva neiubitori de români este că acţiunile lor ar fi "coordonate cu Bucureştiul". Tocmai de aceea am făcut publice scrisorile venite de la Patriarhie, pentru a nu fi tăinuit conţinutul lor de ceilalţi preoţi, ca aceştia să nu cadă uşor pradă manipulării celor interesaţi. Şi îndemnul Patriarhiei este clar - revenirea sub ascultare, ca să nu se autoexcludă. Că ar exista vreun "coordonator" şi pe la Bucureşti, care se face vinovat că îi îndeamnă la nesupunere, îi credem. De fapt, ca să mă exprim corect, nu m-ar mira să aflu într-o bună zi că cei care "ne poartă de grijă" ar avea un asemenea "coordonator" oploşit pe undeva prin Bucureşti. Ceea ce mi-e clar acum este că cei câţiva preoţii răzvrătiţi au, cu siguranţă, "coordonatori", atât la Chişinău, cât şi la Moscova care nu se pot împăca deloc cu existenţa Mitropoliei Basarabiei. Poate că nu toţi preoţii răzvrătiţi au vină egală pentru ceea ce fac. Unii dintre ei trebuie să înţeleagă că sunt aţâţaţi împotriva celui care i-a hirotonit, le-a făcut bine şi se roagă întotdeauna pentru ei. Necinstirea mai-marilor sau a părinţilor este cumva vreo virtute? Chiar dacă este "coordonată".
- Recent, Mitropolia Basarabiei a făcut obiectul unei referinţe în raportul ţinut de noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse în calitatea sa de candidat la funcţia de patriarh...
Mitropolia Basarabiei este o Biserică locală istorică, ca parte componentă a Patriarhiei Române, cu drepturi legale şi canonice în acest spaţiu, pentru că integrează acelaşi neam, românii, într-o familie mare religioasă
- Constatăm că Patriarhul Kirill reia acuzaţiile aduse Patriarhiei Române privind reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi a celor patru eparhii istorice sufragane. Patriarhul Kirill numeşte Mitropolia noastră "aşa-zisa Mitropolie", de altfel, acesta este calificativul utilizat de ruşi din 1992 încoace. Pentru credincioşii Mitropoliei noastre, care au îndurat prigoană şi în timpul sovietic, şi după proclamarea independenţei Republicii Moldova, este jignitor să audă asemenea cuvinte de ocară. Mitropolia Chişinăului, subordonată Patriarhiei Ruse, care se intitulează trufaş "a întregii Moldove", poate fi numită "aşa-zisa" pentru că este o structură necanonică, motivată politic şi are o titulatură cu pretenţii teritoriale. Mitropolia Basarabiei este o Biserică locală istorică, ca parte componentă a Patriarhiei Române, cu drepturi legale şi canonice în acest spaţiu, pentru că integrează acelaşi neam, românii, într-o familie mare religioasă. Iar canonul 34 apostolic ne dă dreptul ca noi, românii din Republica Moldova, să facem parte dintr-o Biserică naţională. Cine şi cum va contesta acest drept natural al nostru de a face parte din Biserica Neamului - Biserica Ortodoxă Română? Regretăm că atunci când politicul iese în faţă, duhul Evangheliei nu mai contează. Şi e mare păcat că aceasta se întâmplă între ortodocşi. Cât priveşte "pretenţiile teritoriale în stânga Nistrului" ce să zic? Fără comentarii. Asta e ca şi cum i-ai spune unui gospodar că ar avea pretenţii la grădina sa, care este a lui şi o poate lucra în voie când doreşte el. Teritoriul din stânga Nistrului este teritoriul Republicii Moldova. Punct. Acolo nu este alt stat. Şi deci jurisdicţia Mitropoliei Basarabiei este şi peste acel teritoriu al ţării noastre. Cât îi priveşte însă pe românii care locuiesc în estul graniţelor Republicii Moldova, noi nu putem să-i abandonăm, ei sunt fraţii noştri şi suntem obligaţi să-i asistăm religios de vreme ce, ca români ortodocşi, sunt lipsiţi de orice asistenţă de acest fel din partea celor care ne acuză acum cu îngâmfare imperială din motive politice. Noi nu avem pretenţii teritoriale la statul vecin, noi îi îngrijim spiritual pe fraţii noştri, românii ortodocşi din acel spaţiu. Şi nu ştim dacă fraţii ruşi de la Moscova ar trebui să-şi irosească forţele cu noi, ortodocşii români din Republica Moldova. Au un spaţiu imens pentru misiune în propria lor ţară, să fie sănătoşi...
Mai amintim în treacăt că şi grupul de preoţi buclucaşi, organizatori ai tulburărilor din vara trecută în cadrul Mitropoliei Basarabiei, s-au arătat nemulţumiţi de reactivarea eparhiilor noastre istorice. Şi dacă îmi amintesc bine, chiar preotul Petru Buburuz a fost, şi nu puţin timp, coleg cu actualul patriarh Kirill la sectorul de Relaţii Externe Bisericeşti al Bisericii Ortodoxe Ruse.
În acelaşi timp, apreciem disponibilitatea pentru dialog a patriarhului Kirill şi nădăjduim că discuţiile se vor purta în duhul dragostei creştine, al canoanelor bisericeşti şi al adevărului istoric. Astfel vom reuşi să identificăm împreună soluţia cea mai potrivită şi necesară pentru convieţuirea şi, de ce nu?, conlucrarea celor două mitropolii, românească şi rusească, în acest spaţiu, spre binele Ortodoxiei.
- Au apărut în presă, la sfârşitul anului trecut, sugestii ca materialele Mitropoliei Basarabiei să nu mai apară în ziarul FLUX. Cum comentaţi, Înaltpreasfinţia Voastră, această situaţie?
- Toţi trebuie să ştie că Mitropolia Basarabiei difuzează informaţiile sale la toată presa de limbă română de la Chişinău, cât şi comunităţilor româneşti din Europa, America, Canada şi Australia. Aproape la 300 de adrese. Noi doar le expediem comunicatele noastre. N-am rugat pe nimeni, niciodată, să publice informaţiile noastre. Aceasta ţine de politica de informare a cititorilor fiecărui ziar în parte. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc că există la Chişinău publicaţii cărora le-am expediat anul trecut comunicatele noastre (aproape 60 la număr), dar aceste publicaţii au preferat să plaseze doar materiale în care era atacată, direct sau indirect, Mitropolia Basarabiei şi eu personal. Aceasta este realitatea şi ea poate fi probată răsfoind colecţiile presei de la Chişinău. Am avut impresia că odată cu declanşarea tulburărilor de către grupul de preoţi amintit, unele ziare de la Chişinău au instituit o blocadă informaţională împotriva Mitropoliei Basarabiei. În acelaşi timp, aceste ziare au publicat mai multe materiale denigratoare la adresa Mitropoliei. În această situaţie, faptul că ziarul FLUX a reluat din propria iniţiativă unele materiale ale Biroului de presă al Mitropoliei Basarabiei a demonstrat solidaritate şi a contribuit la spargerea acestei blocade. Nu pot decât să fiu recunoscător pentru aceasta. Este important ca informaţiile difuzate de Mitropolia Basarabiei să ajungă la creştini, întrucât astfel putem să-i informăm despre viaţa religioasă a Mitropoliei, dar şi despre atitudinea ei într-un subiect sau altul. Dar când ne confruntăm cu blocade... Vom expedia şi în continuare informaţia noastră la toată mass-media. Aşa este corect. Să publice sau nu, vor decide fiecare în parte. În încheiere, vreau să le doresc tuturor celor care vor citi acest interviu să se pregătească sufleteşte de perioada Postului Mare pe care să-l petreacă în rugăciune şi fapte bune. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi şi să vă aibă în paza Sa.
- Înaltpreasfinţia Voastră, vă mulţumim pentru bunăvoinţa de a ne fi acordat acest interviu.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}