REPOTAJ // Ultimul pilon de gard de sârmă ghimpată de la frontiera moldo-română a fost doborât recent la Pererâta, Briceni

Cortina de Fier de la Prut a căzut. Războiul rece a luat sfârşit. Ultimul pilon a fost doborât la pământ de către grăniceri în satul Pererâta, raionul Briceni, locul de baştină al poetului Grigore Vieru. Autorităţile spun că le-a mai rămas să adune bornele şi sârma, pe care le vor depozita la pichetul de grăniceri. Ascunse de ochii lumii, aceste vestigii ale războiului rece, vor rămâne drept triste mărturii ale unei epoci apuse a urii.

„Nu sunt născută aici şi nu am fost prezentă când a fost instalat gardul de sârmă ghimpată, dar întotdeauna mi-am dorit ca acesta să fie scos. Gardul de sârmă ne ţine ca într-un ţarc, ca să nu putem contacta cu lumea din afară”, spune mătuşa Vera, pensionară din satul Criva, raionul Briceni, fostă profesoară de matematică la şcoala din localitate.

Bătrâna de 80 de ani mărturiseşte că părinţii ei au fost deportaţi în Siberia. „Au fost duşi la capătul lumii pentru că erau oameni gospodari, care vroiau ca noi, copii lor, să nu murim de foame”, spune femeia, în timp ce ochii i s-au umplut de lacrimi. „Iar acum, când s-a schimbat guvernarea şi au început să scoată gardul, eu mă simt fericită. Nu mă bucur pentru mine, ci pentru nepoţii mei care sunt în România. Astfel vor putea veni să mă viziteze. Mă bucur şi pentru fata mea din Chişinău, care va putea să plece să-şi vadă fratele în ţara vecină”, zice bătrâna, mângâind-o pe Coca, pisica neagră, cu mergeluţe albe, care îi alină bătrâneţile şi îi ţine de urât.

Faptul că este scos gardul de la Prut îi nemulţumeşte însă pe unii săteni. „Mai bine lăsau lucrurile aşa cum au fost”, îmi spune supărat un bărbat din Pererâta, Briceni, după care se întoarce şi pleacă, refuzând să se prezinte.

După 20 de ani de la căderea Zidului de la Berlin, gardul de sârmă ghimpată de pe Prut, instalat în perioada sovietică la frontiera moldo-romană, a început să fie înlăturat la 10 februarie, la iniţiativa noului guvern de la Chişinău. Deşi termenul-limită de executare a lucrărilor este 31 martie, autorităţile s-au grăbit să anunţe că pe 17 martie va fi doborât la pământ ultimul pilon din gardul care se întindea altădată 360 de kilometri.

Miercuri, la primele ore ale dimineţii pe segmentul de frontieră moldo-română din preajma satului Pererâta nu a apărut niciun grănicer. Unele surse din cadrul Serviciul de grăniceri, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, au precizat pentru JURNAL că grănicerii care demontau gardul nu doreau să apară în faţa aparatului de fotografiat şi a camerei de luat vederi a echipei „JURNALULUI de Chişinău” şi a postului de televiziune Jurnal TV, care s-au deplasat la Pererâta pentru a imortaliza acest eveniment.

„Nu purtăm uniforma de sărbătoare”

Aceştia au venit totuşi să dea jos ultimii piloni care ţin sârma ghimpată, dar după ora 11. Tinerii s-au arătat nemulţumiţi de prezenţa noastră, replicând că ei lucrează de la opt dimineaţa. „Nu aveţi voie să ne fotografiaţi, pentru că nu suntem îmbrăcaţi în uniforma de gală”, ne spune unul dintre tineri. „Noi v-am aşteptat ieri (marţi 16 martie – n.a) să veniţi cu camera (camera video a echipei postului Jurnal TV), ne-au adus special pentru aceasta uniformele de sărbătoare, dar voi aşa şi nu aţi mai venit, azi însă avem ordin să nu vorbim cu presa şi să nu vă lăsăm să ne filmaţi”, continuă grănicerul.

Totuşi tinerii ne-au povestit cum a decurs procesul de scoatere a sârmei ghimpate. „Noi facem serviciul militar la Otaci, dar pe 12 februarie ne-au adus aici să scoatem sârma, lucrăm câte 12 băieţi şi reuşim să dăm la pământ cam câte un kilometru pe zi”, povesteşte unul dintre grăniceri, în timp ce scotea metalul ghimpos de pe piloni cu mâinile goale. Întrebarea dacă au mănuşi l-a luat prin surprindere. „Avem mănuşi şi haine groase, dar e mai uşor acum fără, iar hainele după cum vedeţi se transformă în zdrenţe”, povesteşte tânărul. „Vei spăla viceul diseară pentru că vorbeşti cu jurnaliştii”, strecoară o remarcă un coleg.

Gardul de protecţie de la Pererâta se afla în pădure, de aceea pentru a scoate parii şi sârma, grănicerii se luptă şi cu crengile copacilor, iar seara mâinile lor sunt pline de răni. „Le mai ungem noi singuri cu unsori, cu zelioncă (verde de briliant) sau iod, dar totuşi nu sunt nişte răni grave”, spune unul dintre tineri.

După ce au pus la pământ câţiva metri de sărmă, grănicerii s-au făcut nevăzuţi între copacii din pădure, urmându-l pe locotenentul venit în grabă. Alexandru Volischi, şeful Direcţie supraveghere şi control de stat Costeşti, spune că toţi pilonii şi sârma ghimpată a gardului de la Pererâta, au fost doborâţi la pământ. „Aceştia urmează a fi încărcaţi şi transportaţi zilele următoare la pichetele de grăniceri”, a declarat pentru JURNAL Volischi.

Suveniruri din sârmă ghimpată

În timp ce la Briceni încă se lucrează la demontarea gardul de sârmă ghimpată, autorităţile de la Ungheni anunţă că acesta a fost dat la pământ şi depozitat la pichetele de grăniceri. „Am făcut un cadou de ziua lor pentru toate femeile din această zonă şi am scos toată sârma ghimpată care se afla pe teritoriul raionului Ungheni, până la şase martie”, a declarat pentru JURNAL Ion Harea, preşedintele raionului Ungheni. Acesta a menţionat că nu ştie cum şi unde va fi utilizată aceasta, dar a precizat că a primit mai multe solicitări din partea oamenilor simpli şi unor organizaţii de a primi o bucătă de sârmă drept suvenir. „Mai multe muzee din ţară şi din România au cerut să le păstrăm o bucată din acest metal, iar unele persoane vor să ţină la ei acasă o parte din aceast gard, ca să facă tot posibilul să nu mai fim izolaţi de restul lumii”, spune Harea.

Vestea că sârma nu va mai fi a făcut-o pe mătuşa Vera să-şi facă planuri de plecare în vizită în România. „Iată aşa Coca, voi pleca pentru început să-mi văd băiatul în România, că el lucrează acolo şi nu are timp sa vină să mă vadă. Nu am să stau mult, pentru că nu vreau să-i deranjez şi nici pe tine nu te pot lăsa singură mult timp”, se confesează pisicii bătrâna aşezată pe un scăunel la gura sobei.