”În 20 de ani”cu Ștefan Miron- președintele OSB București

Portalul Basarabenilor din România invită vizitatorii site-ului să urmărească dialogul cu Ștefan Miron, președintele Organizației Studenților Basarabeni din București. În cadrul acestei ediţii vom discuta despre acțiunea de protest organizată de OSB  în fata Ambsadei Federației Ruse din București în scopul condamnării și tragerii la răspundere a celor care se fac vinovați de moartea tânărului de 18 ani, Vadim Pisari, împuşcat în spate de un militar rus la punctul de control de la Vadul lui Vodă.

Vă invităm să urmăriţi mai jos cea de-a patra ediţie a dialogurilor “ÎN 20 ANI” cu invitatul Ștefan Miron, presedintele OSB București.

Ana Cristiuc: Bună ziua, dragi vizitatori ai Portalului Basarabeni.ro! Vă salută realizatorii media –proiectului ”În 20 de ani” : Ana Cristiuc şi Alexandru Rîșneac.

Alexandru Rîșneac:  Anul 2012 este marcat de un eveniment tragic pentru basarabeni şi pentru naţiunea românească. Acum 200 de ani Basarabia a fost anexată de Imperiul Țarist.

Din păcate, acest an a început cu un eveniment tragic. Pe Nistru a fost împuşcat un tânăr de 18 ani de către armata rusă. Tinerii din toată lumea: Paris, Bucureşti, Vadul lui Vodă, Pârâta si alte localități, în fiecare zi, protestează vis-à-vis de această crimă.

În București, în acesta săptămână, Organizaţia Studenţilor Basarabeni a organizat o acţiune de protest în fata Ambasadei Federației Ruse.

Alături de noi îl avem pe Președintele OSB din Bucureşti, Ștefan Miron, pe care îl întrebăm cum s-au întâmplat lucrurile, care au fost solicitările organizaţiei faţă de Ambasada Rusă şi alte detalii despre acest miting.

Stefan Miron: Bună ziua, în primul rând. La acest început de an calendaristic, 2012, eu şi colegii mei, alaturi de toţi basarabenii din București am considerat necesară luarea de atitudine vis-à-vis de această crimă, vis-à-vis de neregulile şi nedreptăţile care au loc în R. Moldova.

Am fost şi am protestat în fata Ambasadei Federaţiei Ruse din Bucureşti. Ne-a bucurat faptul că alături de noi au venit şi alte organizaţii studenţeşti din București, fundaţii și tot felul de persoane publice. Este o primă acţiune. Am adresat ulterior un memoriu Ambasadei Federaţiei Ruse din Bucureşti, la fel şi Ambasadei Federaţiei Ruse din Chişinău. Printre altele am solicitat şi rechemarea ambasadorului Kuzmin care şi-a permis să facă declaraţii ruşinoase, care au sfidat şi înjosit toţi cetăţenii R.M, precum că militarul a procedat corect şi a justificat această crimă. Repetăm că solicităm, în continuare, judecarea conform legii a militarului care a tras la 1 ianuarie în acel tânăr. De asemenea, solicităm desfiinţarea tuturor posturilor de pacificatori din zona de securitate, precum şi retragerea armatei ruse de pe teritoriul R. Moldova, care este un punct ce ne doare pe toţi.

Alexandru Rîșneac: Cum au simţit tinerii această veste? Acel tânăr avea 18 ani, de aceeaşi vârsta cu colegii dvs. Cum v-aţi simţit când aţi aflat de acest incident?

Ștefan Miron: Putem spune că vestea a fost mai mult decât şocantă! Oricare dintre noi ar fi putut fi în acel loc, oricare dintre noi a mers în zona respectivă, la Vadul lui Voda sau la Pârâta, noi mergem des acolo cu colegii din organizaţie care sunt originari din acele locuri. Ne-a şocat pe toţi aceasta veste, şi practic nu ne putem explica de ce nici autorităţile din R. Moldova, dar , mai ales, nici organele internaţionale nu iau atitudine și nu-şi exprimă măcar un punct de vedere legat de această nedreptate.

Alexandru Rîșneac: Ne simţim protejaţi de aceşti pacificatori pe tertoriul R.M.? Ei spuneau că un asemenea eveniment în 20 de ani nu poate justica ca forţele pacificatoare nu sunt utile. Oare ne mai simţim noi în siguranţă?

Ștefan Miron: Nu putem spune, nu putem numi, nici măcar nu ne putem permite să numim aceşti militari ca fiind pacificatori din momentul în care îşi permit să tragă în tineri ca noi, în cetăţenii R. M. Asta dovedeşte încă o dată faptul că aceste posturi nu-şi au rostul şi sunt, practic, încă o şmecherie, o sfoară trasă de Federaţia Rusă pe teritoriul ţării noastre.

Aceste posturi fiind formate din militari ruşi nu fac altceva decât să justifice sau să-şi păzească propria armata rusă din regiunea transnistreană.

Alexandru Rîșneac: Aţi avut un mesaj foarte interesant pe pancardele cu care aţi protestat. Unul din mai multe mesaje spunea în felul următor: “Shoot me. I ‘m from Moldova!” Oare aşa s-a obişnuit, nu vreau să spun ruşii, fiindcă  rușii sunt un popor destul de mare, ci cei care duc politica în Basarabia? Oare sunt obişnuiţi, pur şi simplu, să împuşte orice moldovean…? Deportările din Basarabia…, 28 iunie 1940… stăm şi nu facem nimic!

Voi aţi avut o iniţiativă plauzibilă, dar care va fi rezultatul?

Ștefan Miron: Sperăm că cel puţin vocea noastră să fie auzită dincolo de hotarele Moldovei şi dincolo de hotarele ţării în care ne aflăm acum. Mesajul nostru a fost cel puţin unul de solidaritate pentru acel tânăr care, Dumnezeu să-l ierte, nu mai este printre noi, nu este alături de părinţii sau prietenii lui. Fiecare dintre noi ar fi putut să fie în locul lui, asta ne face să ne îngrozim şi să ne îngrijoreze din ce în ce mai mult situaţia. Aceste proteste care au avut loc la Chişinău, Bucureşti,  Paris,  care au loc în fiecare zi la Pârâta, din păcate, nu au adus la nici un rezultat.

Ana Cristiuc: Ultimul comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse spunea că acţiunile întreprinse de pacificatorii ruşi în regiune au fost în conformitate cu Regulamentele Internaţionale pentru asigurarea păcii,  evident că nu a fost așa. Cum au fost primite aceste informaţii de către tinerii basarabeni din România?

Ștefan Miron: Din fericire, am trecut de perioada, de epoca în care tinerii să creadă tot ce li se spune, în care tinerii să mai poată fi manipulaţi. Faptul că tinerii iau atitudine vis-à-vis de nedreptăţile ce au loc demonstrează, încă o dată, faptul că nu poţi manipula cu tinerii în perioada de azi. Probabil Rusia a rămas cu acele practici sovietice şi totalitariste, din păcate.

Am aştepta o mai mare deschidere din partea demnitarilor ruşi, un pic măcar de diplomaţie din partea oficialilor ruşi care sunt aici, la Bucureşti sau  care sunt la Chişinău. Tinerii bineînţeles că  nu sunt în cunoştinţă de cauză vis-à-vis  de această crimă. Nu putem spune că unui militar i se permite să oprească , să verifice, dar mai ales să tragă într-un tânăr indiferent care  ar fi fost încălcările acelui tânăr, indiferent că ar fi fost el în stare de ebrietate sau nu,  sau cu maşina furată sau nu. Aceste informaţii care ştim foarte bine că  ancheta le-a infirmat, împreună cu declaraţiile ruşinoase ale ambasadorului Rusiei în R. Moldova, Kuzmin.  Nu suntem de acord cu aşa informaţii eronate aduse de către demnitarii ruşi şi de către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei.

Alexandru Rîșneac: Aţi amintit mai devreme ca în urma protestului pe care l-aţi organizat în Bucureşti aţi emis o scrisoare deschisă către Ambasada Federaţiei Ruse în România. Spuneţi-ne care au fost solicitările dvs., în ce au constat ?

Ștefan Miron: Au fost patru solicitări, mai exact. Pe toate le considerăm la fel de importante fiindcă că pentru noi în acest moment este deosebit de importantă judecarea conform legii a acelui militar rus. Asta este una dintre solicitări, pentru că nu poate fi justificată în nici un fel aceasă crimă, pentru că ne dăm seama foarte bine cum se simt rudele şi mai ales părinţii acelui tânăr. De asemenea, am solicitat demiterea, rechemarea ambasadorului Kuzmin, deoarece nu putem admite asemenea declarații în anul 2012 în care  ne aflăm. O altă solicitare a fost desfiinţarea posturilor de pacificatori ruşi şi înlocuirea lor cu forţe comune ale UE şi  ale OSCE. Un alt punct, la fel de important, a fost retragerea  trupelor  rusești de pe teritoriul republicii Moldova. Ne dăm seama foarte bine ca Armata 14-a nu se va retrage din regiunea transnistreană datorită solicitării noastre, însă este ceea ce ne dorim şi sperăm şi credem că vocea noastră, a tinerilor merită a fi luată în calcul.

Alexandru Rîșneac: Sperăm  că va fi auzită şi în Federaţia Rusă şi în Republica Moldova, dar şi în Bucureşti  care reprezintă Uniunea Europeană, precum şi în statele membre ale  formatului „5+2” care urmează să se întrunească în viitorul apropiat.

Ana Cristiuc: D-le Miron, ce părere aveţi despre acţiunile sau inacţiunile  autorităţilor din Basarabia vis-à-vis  de această crimă?

Stefan Miron: Le putem numi mai mult inacţiuni, deoarece în afară de declaraţii, din păcate, la mai mult de o săptămână după aceasta crimă, nu am putut observa nimic. Ne dăm seama încă o dată de faptul că autorităţile Republicii Moldova nu prea au curajul  sau nu prea au dorința să arate că ele sunt cele care, de fapt, conduc R.M. Ne dăm seama că atunci când mergem la alegeri trebuie să gândim de două ori, inclusiv noi tinerii, chiar dacă avem impresia că suntem foarte siguri că R.M. are nevoie de un partid sau altul. Acest caz  ne arată faptul că suntem departe de o schimbare în R.M.

Alexandru Rîșneac: Ce aşteptări aţi avut, cum v-aţi închipuit că ar fi trebuit să acţioneze  Preşedenţia, Guvernul său Parlamentul R.M.  în această situaţie tragică şi în această crimă?

Ștefan Miron: Cel puţin noi ca studenţi basarabeni în Bucureşti vedem că un prim pas, în rezolvarea acestei situaţii și în a demonstra că avem o oarecare demnitate, ar fi fost rechemarea ambasadorului Kuzmin. Avem o dovadă- crima, ce se poate face mai mult de atât pentru a demonstra că aceste puncte, aceste posturi de pacificatori nu-şi au rostul în zona de securitate. Acum avem o crimă, dar dacă autorităţile R. M. nu vor face toate demersurile pe toate căile posibile pentru a cere desfiinţarea acestor posturi, atunci nu ne putem imagina când se va rezolva această problemă.

Ana Cristiuc: Cum văd tinerii basarabeni europenizarea Basarabiei în condiţiile în care pe teritoriul R.Moldova există încă un conflict îngheţat, menţinut de Federaţia Rusă?

Ștefan Miron: Multora dintre tinerii basarabeni le place, inclusiv nouă ne place să vorbim despre o integrare a R.M., despre un viitor frumos și prosper al R.M. alături de România în UE.  Din păcate, inclusiv în aceste zile de tensiune şi de nesiguranţă nu ne dăm seama încă o dată că nu putem vorbi despre o integrare europeană sau despre un viitor european, atât timp cât nu ne rezolvăm problemele de acasă. Nu putem fi primiţi de vecinii noştri cu braţele deschise, atât timp cât noi avem conflicte şi conflicte atât de mari.

Alexandru Rîșneac: Credeţi că ține rezolvarea acestui conflict doar de autorităţile din R.M.?

 Eu cred că avem nevoie de o susţinere şi  o înţelegere din partea Federaţiei Ruse, o susţinere din partea UE şi SUA pentru a rezolva odată şi pentru totdeauna acest conflict.  Transnistria este, practic, un stat nerecunoscut de nimeni, tot ce fac pacificatorii ruşi acolo este menţinerea acestui regim Smirnov până nu demult.  Este interesant ce se va întâmpla cu acest nou preşedinte al așa-zisei republici transnistrene.

Ștefan Miron: Sperăm că, odată cu alegerea acestui nou preşedinte, lucrurile să nu se înrăutăţească. Dn păcate nu putem vedea o îmbunătăţire a lucrurilor în Transnistria în condiţiile în care acest nou preşedinte ales este mai degrabă acea persoană care convine mai mult Rusiei. Smirnov a fost dat la o parte pentru că nu mai convenea autorităţilor de la Moscova. Cu siguranţă că nu putem spune că R.M este singura sau cea care poate impune deciziile Rusiei, nu putem în nici un caz face nici un pas fără ajutorul ţărilor din UE, fără ajutorul SUA. Chiar şi România, ar fi cazul, ca în aceste situaţii să se implice.

Ştim cu toţii că Rusia are o influență destul de mare, însă nu ne putem lăsa aşa uşor.

Alexandru Rîșneac: D-le preşedinte, cine credeţi că este cheia rezolvării conflictului transnistrean şi a convingerii Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele şi lucrurile să ajungă la un nivel normal în acea regiune?

Ștefan Miron: E greu să găsesc vreo cheie! Până la urmă cred că o influenţă o are Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică în zonă. Dacă R.M. nu va fi suficient de hotărâtă sau, mai degrabă, autorităţile din R.M. nu vor fi hotărâte şi nu-și vor expune punctul de vedere într-un mod foarte prudent, atunci cred că nu putem vorbi de rezolvarea acestei probleme.

Ana Cristiuc: D-le preşedinte, cum văd tinerii basarabeni din Bucureşti viitorul Republicii Moldova în condiţiile existenţei conflictului ” îngheţat” pe Nistru şi în condiţiile în care în R.M persistă,  deja de 2 ani, criza politică?

Ștefan Miron: Tinerii basarabeni îşi doresc, în primul rând, ca pe lângă jocurile politice să existe o mai bună coordonare dintre acei oameni politici care se află, în momentul de faţă, la cârma ţării. De asemenea, tinerii basarabeni, tinerii cu care comunic în fiecare zi îşi doresc o apropiere de România, o apropiere de Uniunea Europeană şi de tot ce înseamnă spaţiul european economic, politic sau cultural. Nu putem vorbi despre o apropiere sau îndepărtare de Rusia, pentru că Rusia, din păcate, este deja foarte aproape de noi. Cu Rusia trebuie să menţinem o relaţie de prietenie, dar nu putem vorbi de o relaţie de prietenie atât timp cât este un stat care ne agresează zi de zi, an de an. Îmi pare rău că soarta a făcut ca R.M. să nu poată urma într-un fel sau altul calea ţărilor baltice.

Alexandru Rîșneac:Totuşi, calea ţărilor baltice cel mai bine trebuia luată în anii ’90. Trebuie să tindem spre europenizare, trebuie  să modernizăm  populatia şi țara românească de dincolo de Prut. Ştiu că aţi stat foarte mulţi ani în România, v-aţi creat o impresie despre acesta societate, când vă întoarceţi în Basarabia ce doriţi să vedeţi acolo, la nivel ideatic? Cum aţi vrea să vedeţi oamenii şi situaţia politică economică din țară?

Ștefan Miron: Eu nu aş vrea neapărat să văd o Românie aşa cum o văd aici, să o copiem întru –totul , să o ducem acolo, fiindcă este vorba de nişte oameni care au trăit separaţi de  fraţii lor de peste Prut. Putem vorbi doar despre crearea unei Românii de către noi tinerii, noi care  studiem de peste 20 de ani aici. O mare parte din tinerii care vin an de an la studii fac deja acest lucru. Ne-am bucura dacă din ce în ce mai mulţi tineri ar dori să meargă an de an acasă şi să construim împreună cel de-al doilea stat românesc ca în cât mai scurt timp posibil să ne putem bucura alături de România de un viitor frumos pentru copiii noştri.

Alexandru Rîșneac: V-ați întoarce în R.M. după terminarea studiilor?

Ștefan Miron: Cu siguranţă în câţiva ani! Nu cred că depinde de mine în câţi ani, dar cu siguranţă mă voi întoarce în Basarabia, mă voi întoarce acasă pentru a contribui la tot ceea ce înseamnă statul nou, statul tânăr- R.M. şi la apropierea lui de fratele mai mare!

Ana Cristiuc: Cum văd tinerii din Bucureşti clasa politica din R.M.? Sunt dezamăgiți de acțiunile acestora? Cum văd soluția rezolvării crizei politice ce domina acolo de mult timp şi care sunt solicitările la adresa autorităţilor pentru soluţionarea problemelor nostre  în timp util?

Ștefan Miron: Ce pot să vă spun, cu siguranţă, este că din zi în zi văd în ochii tinerilor din ce în ce mai multe aşteptări. Nu ştiu dacă aceste aşteptări pot fi satisfăcute de clasa politica din R.M. Însă în momentul în care sunt asteptari- ele nu pot dura foarte mult. Ele se amplifică. Şi cred că într-un moment dat tinerii care sunt în România sau care se află la Chişinău vor lua decizia să se implice într-un fel sau altul, să schimbe ceea ce se întâmplă. Ceea ce se întâmplă la noi, putem numi circ. Faptul că una și  aceeaşi persoană nu vrea să fie decât preşedinte, faptul că nu se pot hotărî care e mai puternic, care este mai bine cotat sau cunoscut. Aceste jocuri de imagine pe noi nici nu ne interesează , dar nici nu ne influenţează, atât timp cât putem vedea în aceste perioade ceea ce se poate face cu adevărat.  În momentul când nu se face ceea ce se poate, atunci nu putem spune că este pe placul nostru clasa politică de la Chişinău sau actuala guvernare.

Ana Cristiuc: Crezi că repetarea alegerilor anticipate va fi răul cel mai mic pentru R.M.?

Ștefan Miron: Nu ştiu dacă va fi un rău mai mare sau mai mic. Ceea ce cred în acest moment este că nu suntem pregătiţi sau nu este momentul pentru repetarea alegerilor, trebuie să mergem înainte pentru ca să-şi rezolve problemele cei care guvernează acum. Sperăm ca la următoarele alegeri să-i distingem pe cei mai puţini răi dintre toţi cei care există la acest moment.

Alexandru Rîșneac: Situaţia este complicată, deoarece  toate cele 3 partide în perioada electorală au promis detaşarea de comunişti. Marian Lupu a plecat, a dezertat din Partidul Comuniștilor, Vlad Filat si- a construit o campanie astfel încât să nu permită în nici un fel ca comuniştii să ajungă la putere. PCRM şi Vladimir Voronin sunt văzuţi ca dușmanii –NR. 1.  Dar situaţia este în felul următor: neavând un număr suficient de voturi ce poţi să faci? Trebuie să faci o înţelegere, să nu zic alianţă,  pentru a câștiga cele 3 voturi şi a  alege un preşedinte  politic sau apolitic- nu contează! Țara trebuie să meargă mai departe. Ce facem în situaţia asta?

Ștefan Miron: Nu cred că acea persoană care va fi preşedinte va schima ceva. Indiferent cine va fi preşedinte nu va schimba foarte mult lucrurile. Am  trăit destul de mult şi fără preşedinte şi nu cred că am dus-o foarte rău. Nu cred că cheia este alegerea preşedintelui. Trebuie ales acum un preşedinte indiferent de unde vin voturile pentra a trece peste această criză.  Trebuie de ales un preşedinte ca până la următoarele alegeri populația să-şi dea seama cu adevărat ce vor de la ei şi ce vor de la R.M.de fapt?!

Ana Cristiuc: D-le preşedinte, ce mesaj transmite Organizaţia Studenților Basarabeni din Bucureşti către politicienii din R.M. în vederea apropierii atât de România, cât şi de marea familie europeană?

Ștefan Miron: Principalul mesaj pe care vreau să-l transmit și, cu siguranţă,  este  mesajul care-l împărtăşesc cu colegii mei este ca tinerilor, care au făcut studiile în România la facultăți şi masterate  sau în alte, care în momentul în care doresc să se implice în administraţie, în politică, la primarii sau ministere, să li se ofere ocazia, să li se permită acest lucru, să fie primiţi şi să le fie luate în calcul propunerile şi părerile, pentru că schimbarea nu poate fi făcută  decât cu oamenii, iar oamenii care pot face schimbarea – sunt tinerii! Toţi colegii mei care îşi doresc să se întoarcă acasă, să se întoarcă în Basarabia, ştiu din start că au acest gând că acolo se vor ciocni cu acea diferenţă de mentalitate şi cu acea diferenţă  de vârstă între ei şi oamenii care stau la acele fotolii şi fac aceeaşi muncă de 20 de ani şi nu văd şi nu concep  că un tânăr de 20 de ani le-ar putea lua locul.

Mesajul OSB  ar fi unul de deschidere, unul de primire şi de apropiere de tineri! Asta îmi doresc cel mai mult în acest moment de la clasa politică de la Chişinău.

Alexandru Rîșneac: D-le preşedinte, vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat să fiţi invitatul la acesta ediţie a dialogurilor În 20 de ani.

Ștefan Miron: Și eu vă mulţumesc şi sper ca ediţiile să fie din ce în ce mai multe şi cu invitaţi din ce în ce mai valoroşi! Speram ca să aveţi puterea să găsiţi întodeauna oameni la fel sau poate mai cunoscuţi sau mai valoroşi!