Tara Tarilor
adăugat 26 februarie 2008, 07:15, la Opinii / Editoriale
Tara Tarilor este Romania. Tarile Romaniei sunt: a Lovistei, a Vrancei, a Lapusului, a Nasaudului, a Dornelor, a Maramuresului, a Hategului, a Chioarului, a Barsei, a Codrului, a Oasului, a Severinului, a Motilor, a Oltului, a Secuilor, a Fagarasului, a Zarandului, a Bucovinei, a Hertei (Tinutul), a Lapusnei - o sumedenie de entitati geografic-istorice si etnofolclorice zamislite pe acest pamant cu mult inainte sa fie consemnate ca facand parte din Tara Romaneasca, Tara Moldovei (inclusiv Basarabia) si Tara Transilvaniei, voievodate unite prima oara sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Veniti ca migratori/navalitori/barbari, alungati din alte zari sau adusi ca "oaspeti", strainii au gasit in spatiul carpato-dunareano-pontic o populatie geto-daca in plin proces de romanizare si apoi de romanizare. Pe unii, autohtonii i-au asimilat, imprumutand cuvinte si obiceiuri, altora au trebuit sa li se supuna, datorita fortei armelor, ramanand sa-si pastreze limba, traditiile si neamul, mai ales in vetre provenite din "romaniile populare", cum le spunea Nicolae Iorga asezarilor montane unde noii stapani nu prea aveau curajul sa patrunda. Asa se explica faptul ca majoritatea "tarilor" romanesti se afla in Transilvania ocupata de unguri, ele insemnand nu numai rezistenta impotriva maghiarizarii, ci si cultivarea etnicitatii, in forme specifice fiecarei zone. Asa s-au nascut si perpetuat, de-a lungul secolelor, portul, jocul, doinele, bocetele, bisericile; cu toate diferentele de grai, pe cai nevazute de comunicare, ei tot romaneste vorbeau. Dar ce-i cu Tara Secuilor? Dupa ce ungurii navalisera in Panonia, la inceputul veacului X si-au aruncat ochii peste Tisa; triburile lor fusesera crestinate, sub regele Stefan, reusind in cateva campanii sa cucereasca ducatele lui Gelu, Glad si Menumorut. Constienta ca nu poate domina o populatie majoritar romaneasca, regalitatea maghiara a inceput, din secolul al XII-lea, sa-i colonizeze pe secui, sasi si apoi chiar pe Cavalerii Teutoni. Despre originea secuilor s-au vehiculat mai multe ipoteze, cert este ca reprezentau o "populatie compozita", formata din huni, avari, chazari, pecenegi, sau sunt de origine cabara, trib de elita intre chazari. Mai mult sau mai putin venetici, din "tinuturile asire", dar foarte razboinici, au fost adusi sa pazeasca fruntariile noului teritoriu, ei invatand "scrisul" de la romanii bihoreni, stabilindu-se apoi in zona de granita Ciuc-Trei Scaune, actualmente judetele Harghita si Covasna. RomAnii noStri, de pe vaile si muntii unde isi duceau traiul si obiceiurile i-au acceptat, la inceput, deoarece erau ca o pavaza la Carpati, impotriva expansiunii triburilor cumane care atacau dinspre Moldova. In timp insa, au incercat sa-i elimine pe cei ce le-au dat "paine si sare". De zeci de ani, exista chiar o anomalie a relatiilor romano-maghiare, in sensul ca populatia romana din cele doua judete se simte opresata si fortata sa plece de acolo! Ce s-ar intampla daca in Maramures sau Tara Motilor romanii i-ar obliga pe unguri sa "emigreze"? Se va rascula o lume intrega, cum ca se face epurare etnica, nu se respecta drepturile minoritatilor s.a.m.d. Din contra, acolo unde este cazul, conationalii au scoli si biserici, sunt reprezentati in structurile locale, cu singura obligatie de a sti limba romana, nu ca "limba straina", cum se vehiculeaza azi in mediile "harcov"... Secui! Traiti in plina romanime. "Tara" voastra nu a negat-o nimeni, doar ca trebuie sa va conformati regulilor si legilor tarii noastre comune, precum osenii, barsenii, hateganii, bucovinenii, locuitori ai celorlalte "tari" romanesti. Toti isi pastreaza si cultiva portul, traditiile, obiceiurile etc., fara sa pretinda autonomie sau autodeterminare. Descentralizarea unor institutii administrativ-organizatorice este cu totul altceva si acest proces intra in vederile statului nostru, pentru toate regiunile, deci si pentru voi. Dar atat! Sindromul Kosovo poate inflama doar mintile deja infierbantate ale unor insi fara istorie si morala, intr-un cuvant, fara de tara.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲